Pandemia va schimba piața muncii și va aduce românii către freelancing. Ce spun specialiștii?

Imagine de StartupStockPhotos de la Pixabay

Când tot mai mulți români rămân fără loc de muncă, în contextul pandemiei, freelancing-ul devine o opțiune. Este avantajos să lucrezi în sistem freelancing? Mulți susțin că da, ai propriul program, alegi cu cine colaborezi și poți lucra de oriunde. Însă este foarte greu la început, atunci când trebuie să îți cauți primele colaborări, iar pe termen lung, foarte puțini ajung să rămână freelanceri. La noi, cea mai des întâlnită situație este aceea când freelancing-ul reprezintă doar o sursă pentru ca cei cu joburi full-time să își crească veniturile.

Se pare că pentru firme este o soluție avantajoasă, nu mai sunt nevoiți să angajeze pe cineva cu normă întreagă și să plătească contribuții uriașe la stat pentru angajat.

Am discutat despre acest subiect cu Daniel Roșca, fondatorul platformei de freelancing LiberProfi, care lucrând în acest regim, a decis să își facă propria platformă, motivând că platformele din afară, Upwork și Freelancer, și-ar fi pierdut din calitate în timp. Am discutat și cu Corina Diaconu, Managing Director în cadrul companiei de recrutare ABC Human Capital și cu Irina Topor, Recruitment Manager al companiei de consultanță în domeniul resurselor umane, Humangest România. Specialiștii în resurse umane ne-au explicat care sunt domeniile în care firmele preferă astfel de colaborări și cum se va transforma piața muncii post-pandemie.

Freelancing-ul, o opțiune pentru venituri suplimentare

Anul trecut, conform datelor furnizate de Eurostat, 17% dintre românii ocupați lucrau în regim freelancing, mai exact 1,3 milioane. Această statistică plasa România pe locul 4 în topul european după Italia, Polonia și Grecia. Se pare că actuala criză va duce și la creșterea numărului celor care vor să lucreze pe cont propriu.

Deocamdată, susține Daniel Roșca, freelancing-ul este o modă pentru tineri, mulți doresc să lucreze de acasă, din propriul birou, după un program stabilit de ei și să-și aleagă singuri proiectele. Dar cine poate lucra până la urmă pe cont propriu? “Foarte mulți specialiști recurg la freelancing pentru a-și suplimenta încasările lunare. În același timp, observăm în ultimii ani că sunt și foarte mulți cei care aleg să își ocupe 8 sau chiar 10 ore pe zi făcând freelancing, pentru că găsesc liniștea și echilibrul material în această, hai să-i zicem, artă. Nu este neapărat greu să faci freelancing, majoritatea se pot descurca de minune încă din prima zi, problema este lipsa proiectelor.” Acesta este și motivul pentru care mulți români nu sunt atât de deschiși când vine vorba despre acest regim de muncă.

Cât privește paleta de domenii pentru care există cerere și ofertă, Daniel Roșca ne-a dat câteva date din platforma fondată de el. Potrivit acestuia, în fiecare zi se întregistrează în medie peste 100 de freelanceri, acum sunt peste o mie de clienți înregistrați – freelanceri și 35 de companii. “Sunt surpinzător de mulți clienți care vor un site sau o aplicație, dar și mulți care vor ajutor cu niște implementări mai complexe. Majoritatea provin din categoria IT, mobile, achiziție și fabricare de produse, dar și din vânzări sau marketing”.

Din păcate, deocamdată, companiile din România sunt reticente când vine vorba de freelancing, ele preferă colaborările cu agențiile clasice, cu toate că prețurile pentru servicii sunt mult mai mari.

Dar cât poate câștiga un liber profesionist în România? Poate să își asigure prin freelancing echilaventul unui salariu cu normă întreagă? Daniel Roșca susține că un freelancer poate să ajungă la un venit care să depășească 1.500 – 2.000 euro. “Depinde foarte mult de experiența acestuia și capacitatea de a obține proiecte care sunt plătite net superior față de clasicele proiecte care implică un singur “milestone”. Mulți freelanceri români lucreză pentru clienți din străinătate, unii dintre ei lucrând și pentru 70-80 euro pe oră. Același lucru se poate întâmpla și în România însă proiectele sunt mai limitate”.

Dar ce trebuie să faci când ești la început de drum în freelancing? Fondatorul LiberProfi dă câteva sfaturi, care se bazează pe experiența sa. “În primul rând, ar trebui să aibă răbdare. Proiectele nu vor apărea peste noapte, dar vor apărea. Experiența e iarași importantă, fiecare proiect trebuie tratat la modul serios și trebuie să fie ca un exercițiu de dezvoltare profesională pentru viitorul freelancer. În ultimul rând, contează foarte mult obiectivele persoanei, dacă viitorul freelancer își dorește să lucreze full-time sau doar să facă niște bani de buzunar”.

Joburile full-time domină piața muncii

Specialiștii în resurse umane susțin că, în continuare, pe piața muncii din România va fi cerere și ofertă, în general, pentru joburile full-time. Iar, colaborările reprezintă o excepție și sunt întâlnite mai ales în domenii precum IT, servicii de consultanță, digital marketing, social media, organizare evenimente, prestare de servicii contabile, chiar și HR. Tinerii sunt cei care preferă și vor prefera acest sistem de lucru, pentru că își doresc flexibilitate, venituri suplimentare, dar și proiecte, și un program de lucru pe care îl pot controla direct.

Corina Diaconu, Managing Director în cadrul agenției de recrutare ABC Human Capital, este de părere că „Tipologia joburilor existente nu permite foarte mult ca freelancing-ul să substituie un job full-time, decât în anumite situații, pentru anumite companii și strict pentru industrii specifice. Cu toate acestea constatăm o ușoară creștere a acestui model de derulare a activității, care poate fi privit ca o soluție pentru suplinirea deficitului de personal”.

Irina Topor, Recruitment Manager al companiei de consultanță în domeniul resurselor umane, Humangest România, consideră că „deși prespectiva asupra freelancing-ului s-a schimbat în ultimii ani, asta vine la pachet cu o doză de incertitudine pe care puțini sunt dispuși să și-o asume în regim full-time”. Există povești de succes, însă ele se construiesc în timp, dictate de situații, de un context propice și mai puțin de o tendință generată de candidați.

 

Freelancing-ul post-pandemie

Iar în această perioadă, freelancing-ul ar putea deveni o soluție pentru joburile care nu oferă siguranță. „În același timp, actuala pandemie a demonstrat instabilitatea anumitor domenii și companii, ceea ce i-a făcut pe oameni să se gândească și la variante alternative care să îi pună la adăpost în cazul în care s-ar confrunta cu astfel de dificultăți. Freelancing-ul este cea mai la îndemână soluție cu atât mai mult cu cât poate fi practicat și în completarea unui job full-time sau part-time dar și ca <<job full-time>>”, susține Corina Diaconu.

Piața muncii va aduce românii către freelancing, care va deveni o variantă pertinentă în soluționarea deficitului de personal, deci și pentru companii. Corina Diaconu crede că freelancing-ul va fi “o soluție foarte bună pentru start-up-uri sau pentru business-uri care nu au nevoie de toți oamenii angajați cu contracte de muncă full-time. Ca atare, piața de freelancing din România cunoaște o dezvoltare continuă de la an la an. Deși creșterile nu sunt foarte mari, tot mai mulți români aleg să lucreze independent ca alternativă la angajarea clasică”.

Irina Topor ne-a vorbit și despre cum va arăta piața muncii post-pandemie, dacă românii vor fi curajoși și vor merge către regimul freelancing sau vor prefera să stea într-un job full-time. Potrivit acesteia, puțini angajați își vor lua soarta în mâini și vor decide plecarea de la un job, pentru că majoritatea caută acum siguranță, stabilitate, iar incertitudinea pe plan economic și social îi va ține pe loc, în joburile full-time. „Este însă de urmărit în ce măsură pandemia va naște noi oportunități de freelancing pentru cei care au intrat în această perioadă liberi de contract sau și-au pierdut jobul. În mod sigur criza COVID-19 ne-a predat o lecție care aduce în prim plan online-ul și gestionarea eficientă a finanțelor proprii. Am ieșit deja din această primă interacțiune mai abili în utilizarea instrumentelor online și probabil că vom continua să învățăm să ne promovăm mai bine în acest mediu, să vindem mai bine din spatele calculatorului, vom dezvolta abilități de management financiar, să ne gestionăm mai bine veniturile, dar și să monitorizăm costurile”.

Specialistul în resurse umane consideră că deja piața muncii a intrat într-o nouă etapă, care nu mai dă atât de multă libertate de alegerea candidaților, iar piața de freelancing va crește. Irina Topor a vorbit despre datele obținute în urma unui studiu organizat de compania Humangest România. Acesta arată că 63,2% dintre respondenți au declarat că, deși compania își desfășoară în continuare activitatea, este estimată o scădere a cifrei de afaceri și s-au luat deja în considerare reduceri de personal sau salarii, precum și alternativa șomajului tehnic. “În contextul în care piața nu mai oferă oprtunități la nivelul pre-criză, ne așteptăm ca numărul celor care se îndreaptă spre freelancing să crească. Date fiind beneficiile cu care vin la pachet aceste colaborări, ne așteptăm ca, și de cealaltă parte, angajatorii să arate mai multă deschidere față de colaborarea cu freelancerii”.

Tipologia freelancerului și a companiilor care preferă aceste colaborări

Freelancerii care au avut succes vor opta, în continuare, pentru acest sistem de muncă, însă e nevoie de răbdare, perseverență, pentru că ciclicitatea colaborărilor se realizează în timp, după ce companiile care le-au contactat serviciile vor fi mulțumite de rezultate. Astfel ajung să facă parte din categoria freelencerilor care ajung să lucreze pe termen lung cu anumite companii, ceea ce îi transformă într-un fel tot într-un angajat full-time, dar plătiți pe o formă de colaborare și nu pe baza unui contract de muncă. Freelancerii care au avut succes vor lucra mai departe în acest sistem, cei care au avut probleme cu instabilitatea proiectelor, cu veniturile fixe, vor merge iarăși către joburile full-time.

Corina Diaconu ne-a vorbit despre companiile care apelează la serviciile freelancerilor din România. „Start-up-urile sau firmele care nu au nevoie de angajați full-time în toate departamentele, dar și acele companii care practică acest mod de colaborare cu toți colegii vor opta pentru freelancing. Motivele sunt diverse: taxele plătite către stat, dificultatea de a avea toți angajații cu contract full-time (start-ups), existența unor proiecte punctuale, temporare, dar și existența unui mod de lucru, care prespune freelancing-ul pentru întreaga echipă”.

Iar Irina Topor ne-a vorbit despre alte domenii în care firmele preferă să dea contracte în regim freelancing în detrimentul angajarii de personal.“În anumite industrii este o practică. Spre exemplu, în industria media, foarte mulți dintre jurnaliști lucrează în acest sistem, IT-ul- fie că este vorba de programare sau dezvoltare de aplicații web-, industriile creative- pe profiluri precum design grafic, copywriting, dezvoltare de continut web, dezvoltare site-uri, contabilitatea, dar și consultanța financiară”.

Deja piața muncii s-a schimbat o dată cu restricțiile impuse de pandemie, au avut loc concedieri masive, restructurări, tăieri de salarii, poate angajatul român se va schimba și el, iar freelancing-ul nu va mai fi văzut ca o opțiune doar pentru cei tineri. Când vorbim despre servicii contează doar calitatea, iar pe timp de criză, doar cei mai buni și cei mai serioși vor putea culege roadele schimbării. Iar firmele vor căuta să își reducă cheltuielile, însă vor dori să aibă profit. Colaborările vor începe să fie văzute ca o alternativă viabilă în fața angajărilor. Se scutesc bani pentru angajați, pentru întreținerea spațiului de lucru și se aduc în echipă oameni valoroși indiferent de locul de unde provin.