Peste jumătate dintre români îşi doresc pensii între 500 şi 1.000 de euro, dar doar 1% dintre pensionari încasează astfel de sume

Vă punem următoarea întrebare: Cam cât consideraţi că ar trebui să fie pensia dumneavoastră ca să vă puteţi bucura de o bătrâneţe liniştită?

Ei bine, un studiu realizat de Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) arată că 57% dintre romăni susţin că ar avea nevoie de o sumă cuprinsă între 500 şi 1.000 de euro.

Doar că realitatea e cu totul alta. În prezent, doar puţin peste 1% dintre vârstnicii din ţara noastră încasează aceşti bani.

"Ne dorim, ca oameni, venituri mult mai mari decât ceea ce realitatea permite. După un studiu făcut recent pe 1.827 de repondenţi, 18,26% dintre aceştia îşi doreau să aibă o pensie de peste 1.000 de euro. În realitate, observăm că doar 0,09% din cei care primesc pensii se bucură de un astfel de venit. Peste 57% şi-ar dori pensii între 500 şi 1.000 de euro, dar doar 1,03% dintre pensionari primesc pensii între 500 şi 1.000 de euro", a declarat marţi Iulius Postolache, de la APAPR, la un eveniment, transmite Agerpres.

Conform datelor prezentate de Casa Națională de Pensii Publice, consultate de Revista CARIERE, pensia medie nu depăşeşte 250 de euro.

Mai exact, circa 4,677 milioane de pensionari de asigurări sociale erau înregistrați la finele lunii iulie 2017, pensia medie fiind de 1.070 lei. Ce-i drept, suma e cu 88 lei mai mare față de cea din luna precedentă și cu 139 lei peste cea din perioada similară a anului trecut, dar tot e insuficientă.

ESTE ESENŢIAL SĂ ECONOMISIM PENTRU BĂTRÂNEŢE

Studiul APAPR mai arată că 35,48% dintre respondenţi nu economisesc, 36,35% economisesc sub 300 de lei în medie pe lună, iar 28,16% economisesc sub 500 de lei în medie pe lună.

De asemenea, 38,05% nu economisesc deloc sau nu pentru pensie, iar 38,65% strâng mai puţin de jumătate pentru un trai mai bun la bătrâneţe.

Cât despre motivul pentru care românii nu îşi pun bani deoparte, 70% dintre cei intervievaţi au dat vina pe veniturile mici. În schimb, doar circa 5% au declarat că au încredere în pensia pe care o vor primi de la stat şi, astfel, nu consideră că vor avea nevoie de economii suplimentare.

Nici viitorul nu arată prea bine, tocmai de aceea cei care se află acum în câmpul muncii trebuie să ia măsuri pentru ca să se asigure că vor avea o bătrâneţe cât de cât liniştită.

Mai exact, în 2032, statisticile Eurostat arată că un angajat din România va susține 2,5 pensionari, aproape dublu față de 1,3 pensionari în prezent.

Ce e de făcut? Un bun început este să ne informăm. Potrivit unui studiu recent realizat de NN pensii arată că 37% dintre români au spus că se bazează pe stat pentru pensie, în ciuda dezechilibrelor din sistemul public de pensii și a presiunii pe care o adaugă tendințele demografice, alături de cele sociale și de cele macroeconomice.

Mai mult, 11% consideră că angajatorul este principalul responsabil pentru asigurarea pensiei lor, prin contribuțiile la pensia obligatorie, dar fără a se implica în alegerea fondului la care contribuie pentru Pilonul II sau în a urmări evoluția sumelor economisite.

"Situația ține de atitudinea românilor privind planificarea financiară și de cultura economisirii pe termen lung din România, încă subdezvoltată comparativ cu țările din Vest. Responsabilitatea economisirii pentru pensie este în primul rând a fiecăruia dintre noi”, preciza Raluca Țintoiu, CEO NN Pensii și președinte al Asociației Pensiilor Administrate Privat din România (APAPR), pentru Revista CARIERE.

Iar cu cât începem mai devreme, cu atât mai bine. Motivul? Diferenţa între a începe să economisești la 25 de ani, în loc de 35, este ca de la simplu la dublu, din punctul de vedere al contribuţiei necesare pentru a obţine aceeaşi sumă la pensionare.

"Deci, este fundamental să îmi iau măsuri care să mă asigure că beneficiez de deductibilitatea fiscală aferentă contribuţiilor”, spunea Radu Crăciun, Director General BCR Pensii, pentru Revista CARIERE.

Din păcate, mai toţi europenii îşi subestimează nevoile de finanţare de la pensie, iar românii nu fac excepţie. "Planificarea financiară personală ar trebui să fie pe termen lung, pentru a minimiza scăderea nivelului de trăi la pensionare”, atrage atenţia acesta.