Piaţa de outsourcing se diversifică. România, una dintre cele mai atractive piețe pe plan global

Procesele de outsourcing de pe piața locală devin din ce în ce mai complexe. Numărul mare de specialiști este unul dintre factorii principali de decizie pentru companiile care aleg să se extindă pe piața românească.

Piața locală de outsourcing este reprezentată de birourile Shared Service Centers (SSC), care acoperă activitățile de externalizare a diverselor procese de afaceri, precum contabilitate, logistică și achiziții, HR, IT, marketing online și call center. Majoritatea acestor centre livrează proiecte pentru companii multinaționale, care au găsit în România una dintre cele mai atractive piețe pe plan global.
România se situează pe primul loc în UE în ceea ce privește viteza de conectare la internet și se află printre cele 15 țări din lume cu cea mai mare viteză de download. Angajații cunosc limbi străine la nivel avansat, vorbind în total 24 de limbi, și dețin cunoștințe solide în domenii precum tehnologie, inginerie, IT etc. Forța de muncă este a doua cea mai ieftină din UE, se mai precizează în studiul Colliers.

România se află printre țările care înregistrează cele mai mari creșteri din punct de vedere economic din UE, această creștere anticipându-se ca fiind constantă în următorii doi ani. Un reprezentant al companiei PricewaterhouseCoopers (PwC) a subliniat faptul că printre factorii care vor avea un impact asupra pieţei în perioada 2020-2025 se numără robotizarea, ce nu trebuie privită ca pe o înlocuire a resurselor umane, ci ca pe o măsură de automatizare a activităţilor şi dispozitivelor conectate la Internet (Internet of Things).

A apărut în Anglia, în anii 80

Outsourcingul, fie el offshore, nearshore sau onshore, poate fi descris pe scurt ca o delegare inter-organizațională. Externalizarea, ca instrument strategic, permite unei organizații să identifice acele funcții care fie nu aduc valoare directă organizației, fie pot fi îndeplinite mai bine de o companie specializată, fie pot fi realizate la fel de bine, dar cu un buget mai mic.
Motivele externalizării sunt diverse: costuri operaționale mai mici, orar de lucru extins (prin outsourcing, suportul oferit a fost extins pe un interval orar mai mare), o mai bună gestionare a perioadelor cu grad mai mare de încărcare – acele peak hours, îmbunătățirea flexibilității personalului sau o productivitate crescută.

Conceptul de outsourcing a apărut în Anglia, prin anii '80, când a început să se vorbească mai mult despre acest fenomen ca despre o nouă piață. Administrația publică era renumită pentru proasta calitate a serviciilor și, paradoxal, pentru costurile ridicate de gestiune a acestora. Printre soluțiile găsite au rămas ca opțiuni două: management intern, cum fusese și până atunci, însă cu planuri de dezvoltare și îmbunătățire a calității serviciilor oferite, sau o gestionare externă a serviciilor non-strategice, soluție ce a fost adoptată în final.

Modelul prin care unele activități considerate non-strategice ale unor ministere erau externalizate a fost înființarea unor agenții cu un obiect de activitate clar definit, cu rolul de a le prelua. Iar rezultatul nu a încetat să apară, iar scopul a fost atins. Preluarea de către agenții a acelor activități administrative de rutină a făcut ca personalul să se concentreze pe serviciile specifice, îmbunătățind, cu timpul, și calitatea serviciilor oferite populației.

Articol preluat din numărul 241/octombrie 2017 al Revistei CARIERE. Pentru detalii legate de abonare, click aici.