Piața forței de muncă în 2021. Provocări și soluții
Auzim frecvent că România se află printre primele locuri în ceea ce privește specialiștii în IT, inginerii, medicii sau că mulți români ocupă poziții de manageri de top în roluri-cheie în companii din străinătate.
Însă, în plan intern piața muncii se confruntă cu o serie de probleme precum lipsa forței de muncă specializate, salariile scăzute, discrepanțele între zonele mai dezvoltate și cele cu un grad ridicat de neocupare, gradul scăzut de mobilitate și lipsa investițiilor în educație. Pe lângă acestea, pandemia COVID-19 a adus și o serie de provocări suplimentare pentru angajați și companii sau a accentuat puncte slabe deja existente ale pieței muncii din România.
În primul rând, România are nevoie de o corelare mai bună între sistemul de educație și piața muncii. Angajatorii găsesc greu forța de muncă specializată de care au nevoie, de aceea sunt necesare programe de formare și adaptarea sistemului de educație pe nevoile reale ale mediului de afaceri.
Sprijinul financiar sau facilitățile fiscale pentru companii nu sunt suficiente dacă sunt nesustenabile sau nu sunt completate și cu măsuri care să asigure predictibilitate și să întărească mediul de afaceri. Fiscalitatea transparentă, stabilă, reducerea birocrației și digitalizarea sunt esențiale pentru a atrage investiții și a crea locuri de muncă.
Un alt element-cheie este susținerea și încurajarea mobilității. Lipsa mobilităţii a crescut şi diferenţa dintre rata de ocupare din zonele mai dezvoltate și cele cu un grad ridicat de neocupare sau rural versus urban. Angajații trebuie stimulați să se deplaseze acolo unde sunt locuri de muncă, mai ales în această perioadă în care zone unde dominau anumite industrii au fost puternic afectate de criză. Și totodată să își dezvolte competențele și abilitățile cerute de schimbările generate de pandemia COVID-19.
Restricțiile din pandemie au dus la schimbarea modului de lucru, de la distanță, în multe domenii. Astfel, au crescut și cerințele pe zona de abilități digitale, flexibilitate și adaptabilitate, care vor continua și după ce ne revenim la normalitate. Companiile vor investi din ce în ce mai mult în digitalizare pentru a eficientiza munca și rezultatele, iar aceste costuri vor trebui recuperate printr-o eficiența mai mare, pe care o vor cere de la angajați. De aceea, angajații trebuie să-și dezvolte competențele digitale, să fie mai flexibili și mai bine pregătiți pentru a răspunde nevoilor pieței de muncă, pentru că vremurile cer competențe și abilități noi.
Companii din domeniul business process outsourcing și shared service center și nu numai și-au pus bazele în diverse orașe din România și angajează sute de persoane vorbitoare de limbi străine, inclusiv rare. Angajații români sunt în general talentați în ceea ce privește limbile străine. De la manageri de top, middle și specialiști, majoritatea vorbesc fluent engleză și de cele mai multe ori și o altă limbă străină. Limbile străine, mai ales cele rare, fac tot mai mult diferența la angajare, iar competențele lingvistice vor fi tot mai mult căutate pe piața muncii.
Pandemia și criza generată de aceasta au influențat și atitudinea candidaților. Aceștia par mai maturi, pretențiile au mai scăzut și sunt mai responsabili și adaptabili. Partea financiară nu mai este neapărat în plan principal și analizează mai atent compania și oportunitățile de dezvoltare. Noi, recrutorii, fiind prima legătură între companii și candidați la începutul colaborării, ne străduim ca aceasta să pornească transparent și fiecare parte să aibă imaginea pieței actuale, să le indicăm salariile realiste și raportul corect dintre experiență, abilități și cerințele postului.
Imagine de Free-Photos de la Pixabay
