Piața muncii, în criză legislativă sau în criză de recrutare?
Potrivit proiectului de buget pentru anul care vine, prioritățile strategice în domeniul muncii, așa cum au fost acestea prezentate de reprezentanții ministerului, sunt: creșterea ratei de ocupare a persoanelor aflate la extremele intervalului în vârstă de 20-64 de ani, pe o piață a muncii incluzivă, care să susțină creșterea unei economii competitive și care să ducă la reducerea sărăciei; diminuarea și prevenirea șomajului în rândul tinerilor; creșterea ocupării persoanelor înregistrate la ANOFM și prevenirea șomajului; facilitarea tranziției de la sistemul de educație la piața muncii; îmbunătățirea nivelului de competențe al persoanelor înregistrate la ANOFM prin programe de formare profesională și stimularea angajatorilor în vederea ocupării locurilor de muncă vacante.
Pe de altă parte, potrivit proiectului de buget publicat pe site-ul Ministerului de Finanțe, pe termen mediu guvernanții vizează o creștere a numărului de salariați cu câte aproximativ 200.000 de persoane anual.
Realitatea din piață
Ceea ce nu este amintit în proiectele ministerelor, dar despre care se vorbește în ultima vreme atât formal, cât și informal, se referă la schimbările care au afectat piața a muncii din România. Mai exact, tehnologia, schimbările demografice sau dinamica forței de muncă reprezintă doar câțiva dintre factorii care schimbă natura muncii așa cum o știm noi.
Traversăm una dintre cele mai dificile perioade din istorie, având în vedere că firmele vor să facă sute sau chiar mii de noi angajări, însă nu reușesc, din cauză că nu au suficient de mulți candidați disponibili. Migrația externă a românilor pe salarii de 4-5 ori mai mari și gradul mare de concentrare a angajatorilor din producție în vestul și în centrul țării sunt principalele cauze ale deficitului mare de personal din economie.
De asemenea, România se confruntă cu noi prevederi legislative care vor zdruncina și mai tare piața muncii în anul care vine: fișa de pontaj zilnică, tele-munca doar pentru angajații cu contracte individuale de muncă cu normă întreagă sau plafonarea indemnizației de creștere a copilului sunt doar câteva dintre noutăți.
Potrivit proiectului de lege, aprobat în ședința Executivului, tele-munca este forma de organizare a muncii în care o activitate care ar putea fi efectuată în cadrul locului de muncă organizat de angajator se realizează de către un salariat, de la distanță de această locație, în mod regulat și voluntar, folosind tehnologia informației și comunicațiilor, în baza unui contract individual de muncă, cu normă întreagă sau a unui act adițional la acesta, cu respectarea condițiilor cumulative ca activitatea să fie desfășurată în afara oricărui loc de muncă organizat de angajator, prin utilizarea unor mijloace aferente tehnologiei informației și comunicațiilor, cum ar fi internetul, telefonul inteligent, altele; ca activitatea în regim de teleworking să fie desfășurată cel puțin o zi pe lună și cu condiția ca salariatul să-și fi exprimat acordul cu această formă de organizare a muncii, prin semnarea contractului individual de muncă sau a unui act adițional la acesta, după caz.
În ceea ce privește fișa de pontaj, angajatorul are obligația de a păstra la locul de muncă o copie a contractului individual de muncă și documentele de evidență a timpului de muncă prestat zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și a celei de sfârșit a programului de lucru, se prevede într-o Ordonanță de urgență de modificare și completare a Codului muncii, adoptată de Guvern.
Articol preluat din numărul 243/decembrie 2017 al Revistei CARIERE. Pentru detalii legate de abonare, click aici.