Producătorii români care sunt forţaţi să accepte munca la negru susţin că ajutoarele sociale nu ar trebui să fie date celor apţi de muncă

Fermierii români se confruntă cu greutăți în desfășurarea activității din cauza unor prevederi legale care îi împiedică să-și asigure forța de muncă necesară prin angajarea de zilieri, iar procedura înregistrare a acestora este anevoioasă, excesivă și inutilă, susţine Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), într-un comunicat.

Mai mult, zilierii refuză munca pe baza unui contract şi preferă munca ”la negru”, pentru a nu pierde ajutoarele sociale date de stat.

Ideea este că foarte multe activități din domeniul agricol au caracter ocazional și pentru acestea nu pot fi angajați muncitori cu contract individual de muncă permanent.

"Aceste activități au nevoie de forță de muncă necalificată doar ocazional, în diferite perioade ale anului și ar trebui realizate prin angajarea de muncitori zilieri. Muncitorii zilieri care lucrează în agricultură fac parte din cea mai vulnerabilă pătură socială și sunt în același timp beneficiari ai ajutoare sociale plătite de stat. Deși angajarea muncitorilor zilieri este reglementată potrivit Legii nr. 52/2011, aceștia refuză munca cu ziua pentru că pierd ajutoarele sociale pe care le primesc în temeiul Legii nr. 416/2001", atrage atenția LAPAR.

În acest context, LAPAR avertizează că acest fenomen generează consecințe economice și sociale "nocive".

Printre acestea se numără imposibilitatea desfășurării activității din cauza lipsei forței de muncă ziliere, sustragerea de la plată a impozitului pe venit, încurajarea muncii în afara legii (munca ''la negru"), degradarea stării materiale a celei mai vulnerabile pături sociale, încurajarea acesteia să nu mai muncească, iar pe perioadă lungă imposibilitatea acesteia să-și depășească condiția.

Producătorii agricoli susţin că o soluție ar fi ca ajutoarele sociale să nu mai fie acordate celor apți de muncă, ci doar celor care au reală nevoie, care în mod evident nu pot munci, care sunt grav bolnavi sau au o vârstă înaintată și nu au nicio sursă de întreținere a existenței.

Potrivit statisticilor, în 2015 existau 1,5 milioane de români care munceau "la negru" din cele 9,1 milioane persoane active pe piaţa forţei de muncă din ţara noastră.

CE SPUNE LEGEA DESPRE ZILIERI

Potrivit legii, zilierul este acea persoană care face muncă necalificată, în mod ocazional, pentru o altă persoană (beneficiarul) și care este plătit pentru asta. În acest caz nu mai suntem pe tărâmul raporturilor de muncă obișnuite, pe care le reglementează Codul Muncii, iar înțelegerea dintre beneficiar și zilier se face printr-o simplă învoială verbală, nu printr-un contract (de muncă) scris.

Totuși, zilierii trebuie să fi împlinit măcar vârsta de 16 ani, sau 15 ani, dacă părinți își dau acordul, iar munca desfășurată de zilier nu poate să fie făcută în orice domeniu de activitate. Spre exemplu, zilierii pot munci în domeniul agriculturii, cateringului sau turismului.

Iată ce mai spune legea, la art.4:

(1) Durata activității ocazionale care poate fi exercitată în temeiul prevederilor prezentei legi este de minimum o zi, corespunzător cu 8 ore de muncă.

(2) Durata zilnică de executare a activității unui zilier nu poate depăși 12 ore. Zilierul minor care are capacitatea de muncă va putea lucra 6 ore pe zi, dar nu mai mult de 30 de ore pe săptămână. Zilierul minor nu va efectua activitate în timpul nopții. Chiar dacă părțile convin un număr mai mic de ore de activitate, plata zilierului se va face pentru echivalentul a cel puțin 8 ore de muncă.

(3) Zilierul minor poate presta activități necalificate cu caracter ocazional la împlinirea vârstei de 16 ani. Prin excepție, minorul cu vârsta cuprinsă între 15 și 16 ani poate presta activități necalificate cu caracter ocazional numai cu acordul părinților sau al reprezentanților legali, pentru activități potrivite cu dezvoltarea fizică, aptitudinile și cunoștințele sale, dacă astfel nu îi sunt periclitate dezvoltarea și sănătatea personală.

(4) Niciun zilier nu poate presta activități pentru același beneficiar pe o perioadă mai lungă de 90 de zile cumulate pe durata unui an calendaristic.

(5) Beneficiarul nu poate utiliza zilieri pentru desfășurarea unor activități în beneficiul unui terț.