România e campioana Europei la încălcarea drepturilor fundamentale ale muncitorilor

Organizația Internațională a Muncii a creat un instrument de analiză statistică pentru a urmări relația dintre standardele internaționale de muncă, pe de o parte și investițiile străine și comerțul internațional pe de altă parte, potrivit comunicatului Blocului Naţional Sindical.

Au fost vizate două categorii de drepturi considerate fundamentale – dreptul la liberă asociere și dreptul la negocieri colective, drepturi reglementate de Convenția OIM 87 privind libertatea de asociere și protecția dreptului la organizare în sindicate și Convenția OIM 98 privind dreptul la negocieri colective.

Mecanismul creat urmărește două categorii de încălcări ale celor 2 drepturi fundamentele:

a) încălcări existente în legislația națională, prevederi ale legislație din fiecare țară care nu sunt conforme cu prevederile celor 2 Convenții.

b) încălcări care se întâmplă în practică, cu încălcarea legislației naționale și a Convențiilor Internaționale.

Evaluările încălcărilor celor 2 Convenții s-au realizat prin intermediul a trei surse:

1) Raportul anual al Comitetului pentru Libertatea de Asociere din cadrul OIM,

2) Raportul anual Confederației Internaționale a Sindicatelor privind încălcarea drepturilor sindicatelor,

3) Raportul anual al Departamentului de Stat al SUA pentru Drepturile Omului.

Ultimele date disponibile sunt cele pentru anul 2015 și vizează situația existentă în 185 țări.

Din cele 35 de state europene, România are cel mai mare număr de încălcări ale drepturilor fundamentale, atât în practică, dar mai ales în legislația națională, așa cum reiese din graficul de mai jos.

În calculul coeficientului reflectat în graficul de mai sus pentru România au fost identificate 20 de încălcări ale drepturilor fundamentale ale lucrătorilor, 14 provin din prevederi legislative, iar 4 din practică.

Diferența între România și restul statelor europene devine și mai vizibilă dacă avem în vedere situația încălcărilor ca efect al legii, ceea ce poate conduce la concluzia că legislația dialogului social din România este construită în profund dispreț pentru drepturile fundamentale ale lucrătorilor.

"O astfel de poziționare spune mult despre gradul de dezvoltare a României dar și despre respectul pe care clasa politică, indiferent de culoare, îl are pentru forța de muncă. În general drepturile lucrătorilor sunt încălcate în țările sărace sau cu un model de democrație deficitar. O astfel abordare crează presiune asupra competitivității statelor dezvoltate, acestea având în general standarde de muncă la un nivel foarte ridicat. Reacția statelor dezvoltate este vizibilă azi în cadrul dezbaterilor despre viitorul Uniunii Europene.

Sigur, pe termen scurt încălcarea acestor drepturi înseamnă costuri mai mici pentru angajatori și o mai facilă abordare a forței de muncă pentru politicieni. Lipsa de sustenabilitate în creșterea economică, cu o accentuare a distribuirii inegale a cresteri economice, lipsa de predictibilitate sau capacitate redusă de a face față șocurilor sunt doar câteva din elementele cu care plătim", se arată în comunicatul citat.

Iată câteva dintre drepturile încălcate prin prevederile legislative actuale, conform sursei citate:

– Deși legea reglementează dreptul la grevă, procedurile lungi și greoaie fac extrem de dificilă organizarea unei greve cu respectarea legii.

– Angajatorii nu au obligația consultării salariaților asupra unor aspecte precum reducerea săptămânii de lucru ca urmare a dificultăților economice.

– Legislația românească interzice discriminarea pe motiv de apartenență la un sindicat însă nu furnizează nici un fel de instrumente pentru a proteja lucrătorul în acest sens, nici măcar nu prevede reîncadrarea persoanei discriminate pentru apartenență la un sindicat.