România rămâne în coada Europei la salariul mediu. Ce spune asta despre piața muncii?
Deși economia României a înregistrat creșteri în ultimii ani, salariul mediu rămâne unul dintre cele mai mici din Uniunea Europeană. Conform unui studiu Eurostat, România se află aproape de coada clasamentului în ceea ce privește veniturile lunare nete ale angajaților. Această realitate ridică întrebări esențiale despre eficiența pieței muncii și despre politicile salariale locale.
Datele arată discrepanțe mari
Românii au câștigat, în medie, echivalentul a puțin peste 1.000 de euro net lunar în 2023. În comparație, angajații din Luxemburg, Irlanda sau Danemarca au depășit 3.500 de euro lunar. Chiar și Polonia sau Ungaria, aflate în regiunea Europei Centrale și de Est, au înregistrat creșteri mai susținute.
„România este țara cu cele mai mari taxe pe salariul minim din Europa. Gândiți-vă că, pentru un salariu net de 5.000 de lei, angajatorul trebuie să plătească peste 4.000 de lei către stat. Atât timp cât avem o astfel de povară fiscală pe muncă, companiile, mai ales cele slab capitalizate, nu își permit să mărească veniturile angajaților,” explică Adrian Negrescu, consultant economic.
Raportul Eurostat evidențiază decalaje tot mai mari între statele membre. România, alături de Bulgaria, Croația și Letonia, formează grupul țărilor cu cele mai mici salarii din blocul comunitar. Acest fapt afectează nu doar puterea de cumpărare, ci și motivația angajaților de a rămâne în țară.
Creșterea economică nu ajunge la salariați
Economia României a avut ritmuri pozitive de creștere. Cu toate acestea, beneficiile nu se reflectă proporțional în veniturile angajaților. Experții susțin că există o deconectare între productivitate și salarii. Investițiile în sectoare-cheie nu generează suficiente locuri de muncă bine plătite.
„Din păcate, economia românească este una slab capitalizată. Majoritatea companiilor trăiesc de pe o zi pe alta, iar multe au capital negativ. În aceste condiții, este foarte greu pentru firme să majoreze salariile fără riscul de a intra în faliment,” spune Adrian Negrescu.
CITEȘTE ȘI: Efectele neașteptate ale unei legi ce va să vie: Directiva europeană
În plus, costurile vieții continuă să crească, în special în marile orașe. Astfel, diferența dintre venituri și cheltuieli se adâncește, iar calitatea vieții stagnează. Mulți români aleg să lucreze în afara granițelor, căutând stabilitate financiară și recunoaștere profesională.
Implicații pe termen lung
Fenomenul salariilor mici riscă să accentueze exodul de forță de muncă calificată. România pierde anual zeci de mii de tineri specializați, atrași de piețe mai stabile și mai ofertante. În lipsa unor măsuri coerente, efectele pot deveni ireversibile.
„Statul român, în loc să încurajeze munca și antreprenoriatul, aplică o politică fiscală punitivă. Nu există facilități reale pentru companiile care creează locuri de muncă, în special în domenii inovative sau industriale,” afirmă Adrian Negrescu.
De asemenea, sistemul de contribuții sociale se confruntă cu presiuni tot mai mari. Un număr mic de angajați plătiți decent nu poate susține un sistem de pensii echitabil. Pe termen lung, dezechilibrul poate afecta întreaga societate.
„În următorii 10-15 ani, vor ieși la pensie peste 1,7 milioane de români. Dacă nu reducem taxele pe muncă și nu susținem locurile de muncă productive, ne vom confrunta cu un colaps al sistemului de pensii,” spune Adrian Negrescu.
Ce ar putea schimba direcția actuală
Specialiștii în resurse umane cer politici fiscale mai prietenoase cu angajatorii. Încurajarea investițiilor în zone mai puțin dezvoltate ar putea echilibra distribuția veniturilor. De asemenea, promovarea educației tehnice și sprijinirea antreprenoriatului ar stimula salarii mai bune în industrii competitive.
„Politica fiscală trebuie să se orienteze spre reducerea taxelor pe muncă și sprijinirea celor care creează lanțuri de business locale. Fără o astfel de strategie, nu vom putea construi o economie sustenabilă și bine plătită,” explică Adrian Negrescu.
România are potențial, însă trebuie să transforme acest potențial în beneficii directe pentru cetățeni. Doar așa poate urca din coada clasamentelor europene și poate deveni o piață de muncă cu adevărat atractivă.
„Nu mă aștept la o creștere semnificativă a salariilor în perioada următoare, decât în contextul inflației. Provocările economice actuale și lipsa de predictibilitate împiedică angajatorii să facă majorări consistente,” spune Adrian Negrescu.
„În lipsa reformelor fiscale, salariul minim riscă să devină norma pentru milioane de angajați. Taxarea excesivă îi împinge pe angajatori către practici alternative, precum plata parțială „la plic” sau prin dividende, ceea ce distorsionează complet piața muncii,” conchide Adrian Negrescu.
Foto: ID 121743392 © Vsg Art Stock Photography And Paintings | Dreamstime.com