STRESUL, “virusul” emotional al organizatiei
In cele mai multe companii, a discuta despre stres reprezinta aproape un tabu. Pentru majoritatea managerilor de resurse umane, stresul apartine doar angajatilor si este amintit doar la conferinte si seminarii. Totusi, conform studiului realizat de revista Cariere in decembrie 2007, managerii de resurse umane recunosc ca se simt stresati o data sau de doua ori pe saptamana. La un control medical de rutina, 80-90% dintre angajati spun "da" la intrebarea "aveti parte de stres in activitatea dv.?", numai 5% dintre ei accepta un program de recuperare si foarte putini il finalizeaza, a precizat Bogdanka Militescu, fondatorul clinicii Heartmony, in seminarul De la stres la performanta sau la epuizare, organizat de Clubul de Resurse Umane ASEBUSS – Exec-Edu pe 9 aprilie 2008.
De foarte multe ori, frecventa asumata a stresului este subestimata, deoarece teama managerilor si a angajatilor de a recunoaste ca au parte de stres in viata lor este mult mai mare. A fi considerat slab ca personalitate, incompetent ca angajat si insuficient de pregatit psihic pentru "a da piept" cu propriile probleme sunt motivele principale care alimenteaza teama de sinceritate a acestor persoane. De asemenea, rezistenta la constientizare si la schimbare este des intalnita, deoarece este greu sa ne infruntam propriii "demoni". Si in cele din urma, negarea fenomenului, minimalizarea efectelor lui si adaptarea la factorii de stres reprezinta un "pact cu diavolul". Aceste lucruri au efecte negative cu atat mai mult cu cat managerii de resurse umane trebuie sa ia zilnic decizii in favoarea angajatilor, dar si in favoarea obiectivelor companiei. In ceea ce priveste stress management-ul, ceea ce ii diferentiaza pe unii manageri de altii este propria constiinta de sine, disponibilitatea spre autoanaliza si autoevolutie. Acesti manageri inteleg ca "lupta" in organizatie impotriva stresului incepe chiar cu ei insisi.
De ce sa constientizam stresul?
A ne da seama ca suntem stresati este doar primul pas, dar si cel mai important. Urmeaza informarea si apoi alegerea metodelor de gestionare a stresului. In acest caz, managerul de resurse umane stie ce i se potriveste, dar ii este dificil sa stabileasca ce anume li se potriveste angajatilor. Cea mai simpla metoda de gestionare a stresului organizational este coaching-ul – intern sau extern – adica informarea individuala sau in grup a angajatilor despre tot ceea ce inseamna stres. Cea mai elaborata metoda o constituie apelarea la cursuri si sedinte medicale de stress management.
"Daca vrem sa facem stress management serios, ar fi bine sa invatam sa ne uitam la lucruri si din alt punct de vedere. Comportamentele noastre sunt foarte influentate de ceea ce credem". Catalina Flore, Vicepresedinte ABN-AMRO si coach acreditat.
Constientizarea si gestionarea stresului de catre managerii de RU prin prevenirea, eliminarea sau evitarea lui in cazul propriei persoane determina viziunea pe care acestia o au asupra existentei stresului in organizatia in care lucreaza. Starea de "sanatate" a organizatiei, in special climatul acesteia, influenteaza in mare masura atingerea obiectivelor unei companii. In ceea ce priveste efectele negative, expunerea la stres a unei organizatii seamana foarte mult cu expunerea la stres a unui individ. "Stresul determina o scadere a <
Pe de alta parte, costurile "vindecarii" stresului organizational sunt mult mai mari decat in cazul preventiei acestuia. Astfel, procentul atribuit stresului pentru cheltuielile de judecata si compensatii este de 100%, fiind urmate de accidentele de munca si de programele de asistenta a angajatilor – 60%, respectiv 55%. Stiind implicarea procentuala a stresului intr-o activitate si costul total al activitatii respective, se pot calcula costurile generate de stres pentru acea activitate. "Pentru fiecare dolar investit in programe de stress management, coeficientul de masurare a investitiei (ROI) creste cu 1.64 pana la 6.85", completeaza Bogdanka Militescu.
La fel, dar totusi diferiti
Chiar daca toti suntem afectati de stres, percepem si gestionam in mod diferit stresul. Recomandabil este ca fiecare persoana sa fie preocupata de propria stare de bine: sa stie cum raspunde la stres, sa identifice "mancatorii" de timp si energie si sa stie ce interpretari da evenimentelor considerate de sine a fi stresante. Eliberarea emotiilor negative, a tensiunilor si a frustrarilor prin exercitii fizice, de respiratie sau de relaxare progresiva a muschilor reprezinta variante de gestionare a stresului. Identificarea starilor negative si controlul mental al gandurilor "negre" completeaza "tabloul". A controla si a nu elimina "reziduurile" emotionale sunt alegeri neinspirate.