Unde te vezi lucrând peste 10 ani?
Imagine de StockSnap de la Pixabay
Privind în urmă cu 20-30 de ani, răspunsul la întrebarea „ce vrei să devii când vei fi mare?” suna cam așa: „să lucrez la o bancă sau într-o multinațională”. Mai erau și cei care sperau la un loc de muncă bine plătit, la stat. În tot acest timp însă, economia a trecut prin schimbări semnificative, iar jobul de la bancă a devenit nesigur, la fel și cele de broker, contabil sau ziarist.
Peste 10 ani, multe dintre joburile din prezent vor fi dispărute, în timp ce altele noi, focusate pe creativitate și servicii de suport, vor fi lansate atât în mediul privat cât și în sectorul public. În acest sens, companiile au început să își ajute angajații din ce în ce mai mult și investesc pentru a le îmbunătăți competențele. Mulți angajați s-au gândit însă și la o reconversie profesională, implicit la schimbarea locului de muncă.
Ce se întâmplă cu economia având în vedere investițiile pentru îmbunătățirea competențelor angajaților și recalificarea forței de muncă? Ei bine, investițiile cumulative ale guvernelor și companiilor în acest sens, ar putea duce la o creștere a PIB global cu 6,5 trilioane de dolari și „ar crea 5,3 milioane de locuri de muncă până în anul 2030”, după cum reiese din raportul „Upskilling for Shared Prosperity”, lansat la Davos de PwC și Forumul Economic Mondial. În studiu se mai arată și că „marea câștigătoare a unei astfel de inițiative va fi China, în timp ce statele din Europa Centrală și Est vor beneficia mai puțin, parțial din cauza structurii economiilor și a nivelului de educație”.
„Economiile din Europa Centrală și de Est poartă încă povara tranziției la piața liberă: șomaj pe termen lung, populație neocupată, sisteme de educație care nu au evoluat în același ritm cu cererea de pe piața forței de muncă. Din aceste motive, sunt mai vulnerabile în fața schimbărilor aduse de noile tehnologii care impun competențe crescute. În urmă cu doi ani noi estimam că în jur de 600 mii de locuri de muncă din România vor fi afectate, până în 2029, de automatizare și digitalizare. Ne așteptăm ca acest proces să fie mult mai rapid în noul context, schimbat de pandemie și sperăm că atât guvernul, cât și companiile să devină tot mai conștiente că trebuie să investească mai mult în educație și formare profesională”, declară Ionuț Simion, Country Managing Partner PwC România.
Meseriile viitorului
Într-un material în care vorbeam despre reconversia profesională – Reconversia profesională. Domenii imune în fața crizei – aminteam că, la începutul anului curent, cele mai căutate cursuri au fost cele din domeniile IT – Programare, SEO (Search Engine Optimization), cursurile de Croitorie, Design Vestimentar, Bucătar, Frizerie, dar și Decorator amenajări interioare. Să fie oare aceste cursuri folositoare pentru perioada următoare? Sau cei care au optat pentru acestea vor putea avea surprize?
Experții consideră că, din cauza automatizării, la nivel mondial, între 400 și 800 de milioane de locuri de muncă vor fi pierdute până în anul 2030. Doar cinci la sută din ocupațiile actuale vor fi automatizate. Economia, în 2030, va fi conectată la tehnologie, la internetul 6G, la serviciile cloud. Asta va însemna că angajații vor trebui să știe să folosească calculatorul, aplicațiile de lucru, să efectueze diferite operațiuni folosindu-se de inteligența artificială.
În acest sens, raportul PwC îndeamnă guvernele să colaboreze cu companiile, organizațiile non-profit și autoritățile din educație și să ofere stimulente pentru crearea de locuri de muncă în economia verde și sprijinirea inovației tehnologice. Altfel spus, să adopte o abordare agilă.
Din raportul PwC mai aflăm și că șomajul este așteptat să crească pe măsură ce economiile continuă să experimenteze efectele situației sanitare. Din acest motiv, investițiile în îmbunătățirea competențelor forței de muncă globale sunt esențiale pentru stimularea redresării economice după pandemie. De ce să ne dezvoltăm competențele? Pentru că, așa cum reiese din raport, „acestea duc la creșterea productivității, a numărului de locuri de muncă mai bune, plătite echitabil, care contribuie la reducerea inegalităților salariale, în special a celor create de noile tehnologii.” Așadar, companiile vor avea nevoie de angajați precum analiști de date, capabili să interpreteze informațiile, să le folosească pentru creșterea productivității și performanței companiei, sau manageri de sistem AI, capabili să planifice, să bugeteze și să gestioneze talentele, resursele și operațiunile acestora.
Din raport constatăm că sectoarele care au avut creșteri salariale și de productivitate scăzute de-a lungul timpului ar putea obține beneficii semnificative în urma îmbunătățirii calificărilor. Spre exemplu, sănătatea și asistența socială ar putea contribui la creșterea PIB cu 380 de miliarde de dolari prin îmbunătățirea competențelor până în 2030.
Unul dintre cele mai eficiente sisteme de ocupare a forței de muncă, dat exemplu în raport, este cel al Danemarcei. A fost introdus în urmă cu 25 de ani și are la bază mobilitatea locurilor de muncă. Concret, „angajații care își pierd locul de muncă primesc până la 90% din salariu pentru o perioadă de doi ani, sub rezerva recalificării sau explorării opțiunilor antreprenoriale sau a locurilor de muncă în alte orașe. Puțini danezi își pierd locul de muncă pentru că sunt concediați. Majoritatea iau inițiativa de a pleca și de a se recalifica, profitând de aceste politici active pe piața muncii.”