Universitățile s-au adaptat la cerințele UE legate de mediu, piața muncii nu

Dacă îi luăm ca exemplu pe absolvenții acestor facultăți și specializări din cadrul principalelor universități din România, putem observa că: în cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, în anul 2015, numărul absolvenților din domeniile din zona mediu, pentru toate ciclurile de studiu, a fost de 333. În domeniile din zona de mediu au fost incluse: Știința mediului, Ingineria mediului, Chimia mediului, Ecologie și protecția mediului, Geologie. În ceea ce privește situația absolvenților pe piața muncii, în primele 12 luni de la absolvire, în funcție de facultatea absolvită, datele oferite în raportul rectorului arată că Facultatea de Știința și Ingineria Mediului are printre cel mai mici procente de angajați după absolvire, respectiv 40,5 față de procente peste 50 sau chiar 60 în cazul altor facultăți.

În ceea ce privește studenții Universității Politehnice din București, sunt absolvenți la Energetică: 16 la licență și 63 la masterat; la Ingineria Sistemelor: 76 de absolvenți la licență și 67 la masterat, alți 51 de absolvenți (licență și masterat) la Știința și Ingineria materialelor. Pentru aceștia din urmă există informații, dar nu dintr-un studiu complex că ar lucra în cadrul REMAT și al diferitelor combinate siderurgice.

De asemenea, absolvenții Facultății de Chimie aplicată și Știința Materialelor, 39 la număr, lucrează, aproximativ jumătate, în domeniu, potrivit informațiilor furnizate de UPB. „O parte dintre absolvenții ciclului de licență se înscriu la master în același domeniu, alți absolvenți de master au absolvit alte facultăți decât cele din cadrul Politehnicii, dar s-au înscris la masterat la facultăți din Politehnică, explică Aura Anghelache de la Biroul de Relații Publice al UPB.

Universitatea din București are specializări în zona de mediu la: Facultatea de Biologie, programul de licență Ecologie și Protecția mediului, unde anul trecut au fost 25 de absolvenți, la Facultatea de Geografie, programul de licență Geografia mediului, dar și la Facultatea de Chimie.

Între anii 2013 şi 2015 au fost 55–72 de absolvenți la Facultatea de Geografie. Dintre aceștia, 75% și-au continuat studiile de licență cu programe masterale în cadrul Facultății de Geografie, iar 10% au continuat cu studii masterale la alte facultăți.

În ceea ce privește datele despre angajabilitatea absolvenților care nu continuă cu studii masterale, aproximativ 25%–30% dintre aceștia ocupă diferite posturi, precum: profesor în învățământul gimnazial, auditor de mediu, monitor mediu înconjurător, responsabil de mediu, analist de mediu, inspector protecția mediului, geograf, analist teritorial, evaluator de impact, asistent de cercetare în ecologie și protecția mediului, evaluator și auditor de mediu, consilier în administrația publică, ranger și custode de arii protejate, în cadrul: firmelor de consultanță din domeniul protecției mediului, instituțiilor publice centrale sau locale din domeniul mediului, institute de cercetare, unități de învățământ și firme private din domeniul mediului.

Tot la Facultatea de Geografie există și un program de masterat în Evaluarea integrată a stării mediului, unde numărul absolvenților între anii 2013 şi 2015 a fost de 21–30. Dintre aceștia, 15% continuă cu studii doctorale.

În ceea ce privește Facultatea de Chimie, unde există programul de licență Chimia mediului, în anul 2015 au fost 12 absolvenți. Dintre aceștia, 6 continuă cu studii masterale în cadrul Facultății de Chimie.

Mai mulți specialiști, dar nu și joburi

Ce se întâmplă cu absolvenții care nu aleg o carieră academică sau de cercetare? Nicoleta Damian, HR Manager al Green Group, spune că, deși creșterea numărului de specializări și facultăți în domeniu ar fi trebuit să însemne mai mulți specialiști din ce în ce mai pregătiți, „realitatea ne-a arătat că, de cele mai multe ori, practica formează un adevărat responsabil de mediu. Dar, ca în orice domeniu, este bine să știi teorie ca să o poți pune în aplicare la locul de muncă”. În România, Green Group are 1.800 de angajați, printre care o echipă consolidată de specialiști cu atribuții clare în ceea ce privește prevenirea, diminuarea și eliminarea poluării.

Deși la nivel de politici de stat, dar și în cadrul companiilor, există un interes crescut pentru mediu, pentru sustenabilitate, Elena Popa, Senior Consultant – Adecco Professional & Executive Search Adecco România, explică faptul că pe piața muncii nu există o cerere deosebită pentru inginerii de mediu. „A existat un interes relativ crescut pentru aceste specializări acum câțiva ani, când s-a instituit obligativitatea numirii unui responsabil cu verificarea îndeplinirii îndatoririlor prevăzute în Art. 22 alin. 3, din Legea nr. 211/15.11.2011 privind Protecția Mediului. De atunci însă, cererea este constantă și oarecum modestă pentru acest gen de profil.” Ea spune că nici în cazul instituțiilor de stat cererea pentru astfel de joburi nu este una semnificativă.
Prin urmare, acești absolvenți pot aplica pentru aceleași joburi pe care le accesează toți absolvenții cu studii superioare care nu își găsesc un corespondent clar în piața muncii din România. „Absolvenții unor astfel de specializări vor trebui să se reorienteze către domenii conexe”, mai spune Elena Popa.

Interesul pentru mediu în România

Situația de pe piața muncii este strâns legată de interesul României în general și al companiilor față de domeniul mediului. Astfel, în rândul companiilor mari putem discuta despre o practică în abordarea CSR și implementarea unui plan verde susținut, însă numărul acestora este extrem de mic sau prea mic dacă ne raportăm la nivelul la care acesta ar trebui să fie. „Avem exemple de bune practici în multe companii multinaționale, insuficiente însă. Interesul reprezentanțelor românești pentru mediu este văzut la nivel local mai degrabă ca o condiție impusă în multinaționale și mai puțin un interes real al românilor față de produsele sau companiile green. Statul român, de altfel, susține prea puțin inițiativele de acest gen, și doar pentru că UE ne impune acest lucru”, spune Cristina Săvuică, Chief Happiness Officer Lugera.

Prin urmare, ofertele de muncă „verzi” sunt în concordanță cu datele de mai sus. „Numărul de roluri deschise pentru absolvenții facultăților de profil este mic, în ciuda potențialului uriaș pe care acest sector îl are”, adaugă Cristina Săvuică.

În acest context, absolvenții, cei care nu își caută un job oarecare pe piața muncii, pot accesa joburi în sectorul nonprofit, fie în cadrul departamentelor de CSR din companiile mari sau în cadrul fundațiilor pe care aceștia le-au înființat. De exemplu, Oana Trucă, HR Business Partner Skanska România, spune că sustenabilitatea este asumată la nivelul fiecărui departament în compania pe care o reprezintă, atât de către divizia de Commercial Development a Skanska Property, cât și de către divizia Skanska Construction. „Avem specialiști în fiecare dintre aceste divizii, alături de care dezvoltăm viitoarele proiecte Skanska în România.”

De asemenea, specialiști în domeniu se caută și la Enel. Dar, în același timp, Luiza Banyai, HR Development Manager, Enel România, spune că profilul de competențe necesar unui specialist în această arie este unul complex, „însă ce căutăm este o anumită mentalitate”. Practic, la Enel, principalele direcții în ceea ce privește sustenabilitatea sunt legate de accesul la energie și dezvoltarea economică. De la programe integrate de dezvoltare comunitară în zone dezavantajate, la susținerea inițiativelor civice sau a afacerilor sociale, proiectele companiei încearcă să aplice, sau să testeze chiar, filozofia companiei la situații concrete.
„Cei care lucrează la implementarea acestei mentalități, dar și la proiectele mai concrete au înclinație către inovare, au vedere de ansamblu asupra afacerii și asupra societății și demonstrează o abordare interdisciplinară. Avem astfel de persoane atât în interiorul companiei, dar îi căutăm și identificăm și în afara companiei, atȃt la început de carieră, cȃt și mai experimentați”, spune Luiza Banyai.

Situația nu este însă tot timpul atât de bună: „Conform legii, companiile cu impact asupra mediului au obligația de a desemna un responsabil de mediu însă, în practică, de cele mai multe ori acest rol este asociat altor funcțiuni, cum ar fi spre exemplu cea de SSM”, completează Cristina Săvuică.

Desigur, mai există și posibilitatea de a pleca în străinătate, unde preocuparea pentru mediu este mai mare și joburile sunt cu siguranță mai multe, după cum spune Elena Popa. Pe de altă parte, ea adaugă că angajatorii nu iau neapărat în calcul să selecteze oameni din România, mai ales proaspeți absolvenți. „Au șanse mari să ocupe acest gen de poziții cei care fac un master în acest domeniu, în străinătate.”

Acest articol a apărut în numărul 226 al Revistei CARIERE.