Pur, simplu, adevărat, românesc! Nasul Roșu, sau povestea oamenilor care și-au îndeplinit visul de a trăi sănătos

Alina Constantinescu și Dan Constantinescu s-au întors la simplitate, în primul rând pentru copiii lor – Ioana si Tudor, ca să trăiască sănătos. Au creat “Nasul Roșu” – care înseamnă nu numai afacere, ci și #eatlocal și #eatfresh, legume și verdeturi din soiuri naturale.
“Nasul Roșu“ este o fermă vegetală de 1,5 hectare, înregistrată la Ministerul Agriculturii ca aflată în perioada de conversie la agricultura eco. Mai precis, ferma produce legume și verdeturi în sistem ecologic din anul 2016.
Alina și Dan s-au format ca medici veterinari, dar nici sistemul corporatist prin care i-a purtat viața nu le este străin. Dan este student în primul an la Master Horticultură Ecologică la Facultatea de Horticultură din USAMV București. Alina și-a dat demisia de la compania la care lucra și se specializează în marketingul produselor ecologice. Au început să cultive legume încă de acum 10 ani, când au părăsit Bucureștiul pentru Palanca, Prahova.

Viață, vis și curaj

Desigur îți trebuie o grămadă de curaj, un dram de vis și poftă de viață sănătoasă pentru a face ceea ce au făcut ei. “Deținem și cultivăm peste 60 de soiuri de tomate, dar și unele legume rare, de exemplu: kiwano, busuioc de salată, castraveți albi, maro, fasole violet, vinete de ghiveci, tomate cu fructe de mărimea unui bob de strugure, ardei iuți cu forme altfel” spune Alina Constantinescu. Deși cel mai bine…vorbește despre ei manifestul pe care l-au pus pe blogul lor, intitulat chiar așa: “Manifest pentru mâncare sănătoasă. Noi suntem Nasul Roșu”, Alina Constantinescu ne-a vorbit, într-un interviu acordat Revistei CARIERE, despre cum și-au îndeplinit visul de a trăi sănătos. Iar la finalul interviului, Alina și Dan Constantinescu împreună au ținut să își exprime recunoștința pentru toți cei care au primit cutia cu legume, cei care le-au călcat pragul fermei, cei i-au vizitat la expozitii…
De ce nevoia aceasta de a vă întoarce la simplitate? A fost greu, a fost ușor? A fost cu sacrificii?
Întoarcerea la simplitate se întâmplă fiecăruia dintre noi într-o anumită etapă a vieții. Dacă urmezi acesta chemare nu este greu, greu este când faci lucruri care nu-ți mai plac din motive pe care nu le mai știi. Să-ți schimbi programul, obiceiurile, rutină este într-adevăr provocator pentru că nu prea ne plac schimbările radicale în viață, însă merită tot efortul.

A fost un…vis devenit realitate?

Aș putea spune că a fost mai mult decât un vis, acesta este destinul nostru. Când mă uit în spate, la toate aventurile pe care le-am trăit îmi dau seama că au fost menite să ne aducă în acest moment frumos al existenței noastre.
Suntem norocoși pentru că am putut să hrănim acest vis că el să devin real.

La ce ați renunțat că să vă îndepliniți acest vis? Considerați că ați riscat?

Nu cred că am renunțat la nimic, din contră, am simțit tot timpul că așa trebuie să se întâmple lucrurile în viață noastră. Noi gradinarim demult, nu mi-am dat seama când a devenit mai mult decât un hobby, pentru că totul a fost o devenire, un proces.
Dacă revăd lucrurile prin prisma rațiunii, pot spune că am riscat, da. Am plecat dintr-o situație comodă de salariat, în una de antreprenor în care fiecare zi este o luptă de supraviețuire. Însă “judecând” lucrurile prin ceea ce simțim știu că tot ce facem are sens atât pentru cei din jur, cât și pentru noi, iar acesta face ca riscul să merite.

Regretați vreo clipă că ați renunțat la corporații? Deoarece viața v-a purtat prin corporații.

Au fost etape în viață noastră și au avut mult sens. În corporații am învățat multe despre business, mi-au dat un tip de structură și am avut șansa să experimentez idei noi, care s-au tradus în proiecte mai mari sau mai mici. Am întâlnit oameni buni și oameni care au însemnat o lecție în viața mea și sunt recunoscătoare pentru toată experiența. Corporația ascute în oameni competitivitatea și malițiozitatea. Ce mi-aș dori este ca oamenii din corporații să-ți traducă spiritul competitiv în competiția cu ei înșiși, mai degrabă decât în cea dintre ei. Ești cu adevărat valoros atunci când te oprești din a demonstra că ești cel mai bun, până atunci doar cauți confirmări. Nu regret că am plecat și nici nu regret că am trecut pe-acolo.

V-ați atașat foarte mult de ceea ce faceți. Experimentați semințe, soiuri, legume, fructe și câte și mai câte…Desigur aveți clienți mulțumiți! Desigur există și oameni care doresc să vă urmeze exemplul? Sau vă cer sfaturi?

Anul acesta am experimentat mult, anul viitor vom consolida ce am învățat. Ne vom apleca atenția asupra soiurilor care ne-au plăcut cel mai mult și care s-au acomodat bine la noi în sol. În ceea ce privește mixul de soiuri ascultăm vocea clienților noștri, vrem ca ei să fie mulțumiți pentru că, datorită lor, putem merge înainte cu ferma. Cei care primesc de câte ori pot cutia nostra cu legume, fac parte din visul și proiectul nostru.
Pentru că mă întrebai de sfaturi, îți spun că suntem amândoi masteranzi la Horticultură Ecologică și oferim sfaturi celor interesați. Unii clienți au dorit să-ți amenajeze o grădină și noi i-am ajutat cu răsadurile și cu câteva îndrumări astfel încât să devină cu hobby, nu un chin.

Planuri de viitor?

În fiecare zi se deschid noi orizonturi pentru noi. Avem în plan să amenajăm o grădină demonstrativă unde oamenii să vină și să vadă cum arată și cresc legumele. Pentru cei care doresc mai mult decât o vizită la fermă, organizăm zile în care să muncim împreună la grădină. Este o terapie pentru oamenii stresați, care sunt obosiți psihic, însă nu și fizic. La fermă schimbăm, vom obosi fizic și ne vom relaxa mintea. După o zi de muncă în grădina ai altă perspectiva asupra lucrurilor din viața ta.
Un alt plan de viitor include înființarea unui atelier de legume și fructe conservate în care să preparam minunății din legumele și fructele în exces bune de savurat pe timpul iernii când nu mai găsim produse proaspete de calitate.

Copilăria v-ați petrecut-o la țară? Și dacă nu, v-ați fi dorit acest lucru?

Dan și-a petrecut copilăria la țară într-un frumos sat din județul Constanța unde bunicii lui l-au implicat în toate activitățile gospodăriei și de acolo a prins drag de pământ. Eu, Alina, am locuit întotdeauna la casă unde aveam o mică grădină unde ajutam și eu. Mi-a plăcut de când mă știu să gătesc, iar acesta implică să știi ce gust au legumele, cum sunt crescute, de unde provin.

Fetița voastră a fost motivul pentru care ați început să cultivați legume. Pentru că doreați să-i oferiți hrană adevărată, sănătoasă. Ce părere are ea despre acest lucru?

Când s-a născut Ioana, acum 10 ani, ne-am regândit planul alimentar pentru că aveam o nouă și importantă responsabilitate, accea de a o crește și pentru acesta trebuie să fim sănătoși. Totodată aveam nevoie de o sursă sigură de legume și fructe, iar ce găsisem nu era în regulă.
Ca părinți ne dorim ce este mai bun pentru copilul nostru, însă, uneori, uităm de noi. În timp ce punem copilului ce-i mai bun pe masă, noi neglijăm calitatea mâncării pe care o consumăm pentru că noi suntem mari. Să nu uităm că ai noștri copii fac mai târziu ce au văzut “în casă” și hai să fim noi un model. Plus că au nevoie de noi sănătoși și cât mai mult timp în viața lor!

*Pentru că ne apropiem de finalul anului, am dori să ne exprimăm recunoștința pentru toți cei care au primit cutia cu legume, cei care ne-au călcat pragul fermei, cei care ne-au vizitat la expoziții.
Ei sunt cei care depun efort în a mânca sănătos și a respecta natură și resursele ei, cei care caută informații despre sursa produselor pe care le consumă și nu se lasă duși de valul industriei alimentare, cei care trăiesc conștient în prezent și apreciază lucrurile adevărate. Să aveți un sfârșit de an minunat și să va pregătiți de un nou an și mai rodnic pe toate planurile.

Alina și Dan,
Nasul Roșu