Vremea schimbărilor profunde
În perioadele de schimbări profunde, au existat întotdeauna contradicții, îngrijorări, frământări, tatonări. Apariția unei noi stări de fapt presupune moartea celei vechi. Așa se întâmplă acum, pe piața muncii. Nu se știe exact ce rezervă viitorul, e nevoie de atenție și agilitate pentru a observa la timp noile tendințe și a face imediat schimbările necesare. Se fac greșeli în procesul de schimbare, dar important este să fie reparate urgent și să se meargă mai departe.
Realitatea este extrem de complexă, diferită de la un tip de muncă la altul, de la o industrie la alta. Numitorul comun constă în faptul că forța de muncă este acum riscul numărul unu și, în același timp, cel mai important factor pentru dezvoltarea companiilor. Mă voi axa în principal, în continuare, pe activitatea care înainte se desfășura în birouri.
Care este viitorul muncii?
Ascult manageri povestind cum pregătesc reîntoarcerea totală la serviciu, unde pun la punct spații funcționale și frumoase. În alte conversații, aud oameni cu specializări solicitate, mai ales tineri și foarte tineri, cum se reorganizează, ca să lucreze de unde le place, nu de la sediul companiei. Sunt pregătiți să părăsească angajatorii care nu le vor permite acest lucru. Unii s-au mutat la țară, pentru aer curat și costuri mai mici, sau în alte țări, alții și-au cumpărat apartamente sau case mai spațioase. Nu sunt mulți deocamdată, dar puterea exemplului este mare.
Auzeam, în vacanță, un grup de prieteni care discutau în restaurantul hotelului unde mă aflam. Unul dintre ei povestea cum călătorește frecvent în toate colțurile lumii, spre invidia celorlalți. De unde bani și timp? Respectivul, IT-st, își închiriase apartamentul din București, cumpărase la țară o casă cu curte, pe care o renovase la standarde foarte bune, cu bani puțini. Acolo traiul este mult mai ieftin, spunea el, deci face economii. Zboară în cele patru zări, lucrează din hoteluri sau restaurante, uneori noaptea, datorită fusului orar, iar în timpul liber vizitează locurile unde se află. El a fost primul profesionist orășean din satul respectiv, după care întreaga uliță s-a populat cu vecini asemenea lui. Au negociat cu primarul, i-au dat idei, au strâns fonduri, au tras apă și au asfaltat drumul. Sunt în plin proces de modernizare a satului.
În unele cazuri, prezența fizică la un sediu este încă impusă de specificul activității. La fel, există persoane care nu concep să lucreze din altă parte. În multe situații însă, din fața computerului, omul își poate îndeplini obligațiile pentru companie de pretutindeni.
Este normal să existe o competiție acerbă de pe piața muncii: ea nu mai are frontiere, distanțele devin irelevante, iar resursele umane sunt deficitare în acest moment. Vom mai vedea ce se va întâmpla dacă tehnologia va continua să avanseze, preluând tot mai multe dintre activitățile oamenilor, dar deocamdată nu este cazul. Singurele soluții pentru companii sunt acum atragerea și retenția oamenilor talentați. Aceștia sunt tot mai conștienți de puterea lor și mai curajoși. Nevoia de siguranță nu mai stă în calea dorinței lor de a avea o muncă interesantă și de a deține controlul asupra vieții lor. Vor să o trăiască la maximum, alături de oameni care le plac, să aibă autonomie și să fie ascultați, să trăiască cu sens, să se dezvolte și să li se recunoască meritele. Desigur, continuă să existe șomaj, dar nu atunci când este vorba despre cei capabili.
Conform studiului „Global Workforce Hopes and Fears”, realizat de PwC în martie 2022, pe un eșantion de 52.000 de lucrători din 44 de țări, 20% dintre angajați plănuiesc să-și schimbe locul de muncă. Deși banii reprezintă principalul motiv (71%), devin definitorii în decizia de schimbare a locului, ba chiar și a felului muncii, dorința de a avea o activitate cu sens și de împlinire profesională (69%), cea de a lucra într-un loc unde se pune preț pe creativitate și inovare (60%), unde există preocupare pentru starea de bine (60%). Oamenii doresc să lucreze de unde (47%) și când (50%) aleg să o facă. Mulți profesioniști valoroși, epuizați de programul de lucru de 10-12 ore, desfășurat în condiții stresante sau chiar periculoase, își părăsesc cariera, pentru a-și salva sănătatea, chiar viața. Sunt schimbate în special locurile de muncă cu program și loc fix de lucru, în favoarea celor care oferă libertate din aceste puncte de vedere – streaming, comerț online, servicii realizate de la distanță. Este adevărat, sunt oameni pasionați de ceea ce fac și a-i opri de la muncă ar fi o pedeapsă. Alții își doresc însă un salariu pentru o muncă decentă și libertate pentru ei, familie, prieteni. Reducerea săptămânii de lucru și flexibilitatea orarului vor avea avantaje pentru societate în general: se vor îmbunătăți starea de bine, sănătatea și astfel vor scădea absenteismul și cheltuielile legate de boală; va fi mai mult timp pentru familie și, deci, pentru educația copiilor; week-endurile prelungite vor influența pozitiv, prin activitățile de recreere, comunitățile locale, dar și piețele internaționale.
Leadership nou, pentru vremuri noi
Prin urmare, conform tuturor studiilor, în viitor, angajatorii nu vor mai putea avea pretenția ca oamenii să ocupe scaunele cinci zile pe săptămână, opt ore pe zi (deși încă se lucrează mai mult de atât, în multe companii), în sediile lor. Altfel, vor rămâne fără oameni!
În lucrul de la distanță, încrederea devine imperios necesară. De aceea, este și mai importantă ca înainte angajarea oamenilor potriviți (de încredere, implicați, responsabili, orientați spre performanță și dezvoltare etc.) și găsirea celor mai bune căi de interacțiune și de comunicare cu și între ei. Astfel de oameni doresc încredere în judecata și ideile lor și mai mult control asupra activității pe care o desfășoară. Doresc flexibilitate în privința locului și orarului lor de lucru.
Ocupați sau productivi?
În timp ce se vorbește despre flexibilitate, încredere, reducerea timpului de muncă, realitatea este diferită.
Există șefi ce continuă să controleze dacă subalternii trudesc opt ore pe zi, cinci zile pe săptămână, neștiind cum să le evalueze altfel performanța. Ba, mai mult, sunt revoltați când aceștia își încheie ziua de muncă fix la ora cinci.
Mulți spun că, de când a început pandemia, lucrează până târziu, seara. Se declară copleșiți de ședințele ZOOM. Într-un curs recent de dezvoltare a competențelor de management, într-o companie, i-am invitat pe participanți să-și inventarieze cu onestitate ședințele dintr-o săptămână: să se gândească dacă se transmit corect informațiile și mesajele, dacă sunt toate utile, bine pregătite și organizate, dacă nu cumva pot fi scurtate, rărite, sau chiar eliminate, sau pot fi convocați mai puțini participanți. A doua zi, într-o pauză, unul dintre manageri a venit îngrijorat la mine: „M-am gândit bine la ce ne-ai spus și pot reduce cu peste 30% timpul de ședințe, ședințe care îmi ocupă cea mai mare parte a zilei de lucru. Păi eu ce am să fac în timpul respectiv?”.
Am apreciat sinceritatea, era primul pas spre o îmbunătățire a situației. Într-adevăr, așa a fost. Împreună, au redus numărul de ședințe și numărul de participanți. Au decis ca, o zi pe săptămână, după ora 12, toți oamenii să lucreze individual, în liniște, fără să comunice deloc între ei. În acest timp, să se gândească fie la proiecte noi, fie la ce situații au de rezolvat și cum și să o facă singuri, în loc să se grăbească să convoace o ședință, sau să ceară imediat ajutor. Dacă e absolut necesar, să decidă de intervenția cui au nevoie și să-i trimită a doua zi un mesaj, solicitând o convorbire telefonică sau o întâlnire. Ședințele cu mulți participanți s-au rărit. Au constatat că așa se folosesc mult mai bine timpul de lucru, se reduce monotonia obositoare, crește productivitatea și, mai mult, simțul de răspundere și creativitatea oamenilor.
De ce s-ar teme managerii că nu-și pot îndeplini sarcinile în 32 de ore de muncă pe săptămână? Avem deja un precedent de succes: s-a mai redus numărul de ore în trecut, ultima oară de la 48 la 40. Aranjamentele flexibile de orar și de loc de lucru s-au dovedit și ele eficiente. Este nevoie de o altă mentalitate și de un alt stil de leadership. De obiective și de reguli agreate colectiv și clar comunicate, pe de o parte, iar pe de altă parte de acordarea de încredere, autonomie, respect, ghidaj înțelept, de un alt mod de luare a deciziilor, de crearea unui sentiment de comuniune și a unei culturi a creativității. Managerii ar putea să se gândească cum să realizeze aceste lucruri, dacă și-ar petrece mai puțin timp cu lucruri minore, de rutină. Dar este nevoie de cunoaștere și de o mentalitate corespunzătoare!
Acest articol este preluat din ediția print a Revistei CARIERE nr. 280
Pentru abonare, click aici
