Călina Laslo, cea mai nouă filă dintr-o poveste mai veche decât mitul Dracula
El, Alin, este creatorul. Ea, Călina, îi așază creațiile pe scenă, îndreaptă spre ele lumina reflectoarelor și le face cunoscută povestea. Una cu note de lux aristocrat, demnități cazone și ironii comuniste, începută în urmă cu mai bine de un secol, căreia ei au decis să îi deschidă un nou capitol.
Alin și Călina Laslo sunt tată și fiică și împreună duc mai departe tradiția CHEIA, cel mai cunoscut brand de săpun românesc, una dintre cele mai vechi mărci autohtone care a trecut testul timpului.
Un brand cât o carte de istorie
Cheia a scris istorie, una zbuciumată însă, în care a experimentat din plin și faima, și discreditarea, și abandonul. S-a ”născut” în monarhie, ca produs de lux destinat elitelor, iar în război a ajuns până în prima linie a frontului, pitit în ranița fiecărui ostaș, de la soldat la general. Linia de producție a fost modernizată în timpul industrializării comuniste, pentru ca, mai apoi, în plină epocă de aur, produsul să-și piardă complet reputația. Democrația ”l-a ucis” la propriu – fără viziune și investiții, produsele au pierdut lupta cu concurența, astfel că, în 2009, utilajele au fost vândute la fier vechi, clădirile au fost demolate, iar din fosta fabrică a mai rămas doar un teren viran. În 2010, statul român a pierdut și protecţia pe marcă.
Alin Laslo, un investitor din Baia Sprie, cu o afacere în industria produselor de igienă și o pasiune veche în fabricarea săpunurilor naturale, a preluat-o. A scos numele din praful dizgrației, l-a scuturat de cenușa timpului, a cosmetizat rețetele, a adăugat ingrediente noi, cele mai importante priceperea și pasiunea lui, iar în 2012 a început efectiv să rescrie istoria Cheia. A reluat producţia de săpunuri într-un concept melanj de vechi și nou, cu produse hand made, prietenoase cu mediul și pielea. A investiti mult în cercetare, pentru că din start și-a dorit ca afacerea lui să fie sănătoasă și sustenabilă. Iar astăzi, la 10 ani distanță, săpunul Cheia e din nou un produs de lux, comercializat nu doar în țară, ci și în multe țări din Europa de Vest, plus Australia și Noua Zeelandă. Un succes deplin, la care a contribuit covârșitor și promovarea, și marketingul, deci și Călina. Ea este cea care a dat tușa prezentului, a venit constant cu idei noi și a lărgit gama de produse și în funcție de cererile și așteptările noii generații de clienți.
Astăzi, exact ca la începuturi, Cheia este o afacere de familie, în care fiecare membru are sarcini și responsabilități. Și tot ca la începuturi, se folosesc doar ingrediente naturale și se lucrează manual, ”sub privire de OM, cu deosebită grijă”.
Călina
Călina Laslo, pentru prieteni și familie Calina, abia a împlinit 24 de ani. Este unicul copil al familiei Laslo, iar în prezent este studentă la medicină dentară la Universitatea din Timișoara.
Călina a crescut, practic, odată cu afacerea. Prima responsabilitate importantă a avut-o în clasa a X-a, iar de câțiva ani este PR-ul companiei și responsabilă oficial cu promovarea.
E de la sine înțeles că povestea de față are trei personaje cheie, dar, pentru acest episod, am ales ca ea, Călina, cea mai nouă filă, să fie eroina principală.
Cum e să crești la umbra unui brand mai vechi decât Dracula?, așa cum spunea într-un alt interviu Alin Laslo: ”Suntem cu 11 ani mai bătrâni ca brandul Dracula şi suntem din Transilvania” – (n.m. – Romanul ”Dracula”, scris de Bram Stoker, a apărut în anul 1897 și publicat un an mai târziu. Istoricii consideră că, fără acest roman, Vlad Țepeș ar fi rămas necunoscut pentru cei din afara României. Povestea Cheia începe în 1886, în același an cu lansarea pe piață a celei mai cunoscute băuturi răcoritoare, Coca Cola).
Ce responsabilități poți să-ți asumi tu, copil, într-o afacere de familie, cât contează vocea ta în luarea deciziilor, dar și cât te motivează și te provoacă să simți de timpuriu că ești parte din ea?
Cât te încarcă emoțional gândul că ești moștenitoarea uneia dintre cele mai vechi mărci de produse de îngrijire personală la nivel mondial? Sunt doar câteva dintre subiectele pe care le-am abordat în discuția cu Călina Laslo, într-un nou interviu special cu oameni speciali, din seria Work Life Choices, un proiect susținut de ASCENDIS și Revista CARIERE.
Călina, ce înseamnă, de fapt, această afacere pentru tine?
Această afacere pentru mine înseamnă în primul rând mândrie. Știu câți ani de muncă sunt în ceea ce azi clienții pot să achiziționeze, câtă pasiune și câte impedimente, dar cu fiecare recenzie pozitivă simt mândria că părinții mei au reușit să aducă Cheia în punctul în care este astăzi.
Tatăl meu este pasionat de chimie, săpunuri și detergenți de când mă știu. Înainte de Cheia, părinții mei fabricau produse chimice de curățenie pentru industria HoReCa, iar ulterior au început să producă săpunuri naturale, însă mai mult ca un hobby. Nu știu cu exactitate momentul în care am avut acces la marca Cheia, însă țin minte că părinții mei se întrebau dacă nu cumva e o provocare prea mare, dacă merită riscul. Au urmat ani buni în care au investit în cercetare și în producție.
Încă ne dezvoltăm, încă avem multe lucruri de învățat, însă suntem siguri că oferim produse de calitate, iar clienții noștri cu siguranță ne oferă un ”boost” de energie și ne asigură că ceea ce facem facem bine.
Cum îți amintești, copil fiind, începuturile ei?
Nu am fost niciodată un copil care se plictisește, îmi făceam jucării din orice (astfel a apărut și săpunul trandafir), iar de multe ori, după grădiniță sau școală, mergeam câteva ore la birou cu părinții mei. Țin minte că într-o perioadă chiar aveam un loc doar al meu amenajat unde desenam, pictam, mă jucam. Împreună cu ei alegeam parfumuri pentru anumite produse sau mă implicau în firmă cu lucruri mărunte, dar care pentru mine la acea vreme erau foarte interesante.
Te-ai simțit vreodată pe locul 2?
Chiar dacă sunt copil unic iar părinții mei sunt antreprenori nu consider că am avut o copilărie cu mult diferită față de prietenii mei: vacanțele mi le petreceam la bunici, la țară, am practicat diferite sporturi precum dansuri sportive sau înot, iar în rest, timpul liber mi-l petreceam jucând șotron cu prietenii afară și pictând.
Cred că e prea mult să spun că m-am simțit vreodată pe locul doi, însă mai mult ca sigur am avut parte de momente în care nu am înțeles pasiunea tatălui meu.
Spuneam, mai sus, că ai crescut odată cu ea. Când ai simțit pentru prima dată că faci și tu parte din poveste? Când te-ai implicat pentru prima dată, la modul serios, în afacere? Îți amintești, concret, care a fost prima ta responsabilitate importantă?
Cum am mai spus, de mică părinții mei mă implicau în lucruri mărunte, îmi cereau opinia pentru orice etichetă, orice aromă, iar astfel eu simțeam că îi ajut.
Prima mea responsabilitate importantă cred că a fost în liceu, prin clasa a X-a, când urma să participăm la un târg în Baia Mare și le-am spus părinților mei că vreau eu să încerc să vând. Deoarece era nevoie de două persoane, am chemat o prietenă. Mi-am luat ”jobul” foarte în serios și am învățat toate caracteristicile produselor, iar până la final târgul a fost un adevărat succes.
Sunt copii de antreprenori care, din diferite motive, refuză să se implice în afacerea familiei. Pentru tine cum a fost, ceva firesc sau a fost nevoie de muncă de convingere?
Părinții mei nu au insistat niciodată, totul a decurs de la sine. Este un domeniu frumos de care orice fată e pasionată mai mult sau mai puțin și cu cât am crescut am dorit să mă implic tot mai mult. Am considerat că, dacă pot să îi ajut cu ceva la care eu mă pricep mai bine, ar fi păcat să nu o fac.
Cum vezi și simți afacerea astăzi, după aproape 3 ani în care, oficial, te ocupi de imaginea ei. De ce PR și nu în zona de producție, de exemplu?
Cu siguranță ne-am dezvoltat în cei 3 ani cât nu am făcut-o în cei 7 ani de dinainte.
Probabil datorită vârstei, dar cu siguranță eu sunt mai la curent cu social media, cu trendurile ce circulă pe internet. Astfel, am început încet să mă ocup de rețelele de socializare, să vorbesc cu clienții și a ajuns să îmi placă. În pandemie am achiziționat chiar și niște echipamente și am făcut fotografii.
Deoarece sunt la facultate în Timișoara nu aș avea cum să mă implic fizic în producție în mod constant. Îmi ajut părinții când sunt acasă și este nevoie, iar în rest rămân la a le da idei de săpunuri pe care aș vrea să le găsim și la noi, așa a fost cazul cu săpunul pentru sprâncene.
Chiar sunt curioasă să îmi spui de ce ai ales această facultate. Ai ales medicina pentru că, urmând-o, în primii ani, poți aprofunda cunoștințele de chimie și biologie atât de necesare în afacere, sau pasiunea pentru chimie și biologie a venit de la sine, pentru că ai fost mereu în miezul acestei afaceri?
De mică eram pasionată de biologie și chimie, mergeam la concursuri și olimpiade și mereu îmi doream să învăț mai multe în acest domeniu. Astfel, am urmat profilul științele naturii la liceu, iar decizia de a opta pentru medicină dentară a venit în urmă unei tabere de vară dinaintea clasei a XII-a.
Părinții mei nu au dorit niciodată să îmi influențeze această decizie, mereu m-au încurajat să fac ceea ce îmi place, spunând că, astfel, întotdeauna voi face performanță din pasiune. Iar ei au fost exemplul viu pentru această afirmație.
Și ce îți place efectiv să faci când ești doar tu, Calina, adică nici studentă, nici PR la Cheia?
Ca oricărui tânăr de vârsta mea îmi place să călătoresc, să vizitez muzee și să degust gastronomia altor țări, să petrec timp alături de oamenii dragi și de pisica mea, să fac sport și să gătesc. După ce am mai crescut, din cauza lipsei timpului, am renunțat la multe din hobby-urile pe care le aveam, însă în continuare pictez când simt că am nevoie de câteva ore de relaxare, însă mult mai rar.
Să revenim la afacere. Ce ați preluat, practic, odată cu numele ”Cheia”? De ce ați ales această strategie de a prelua un brand vechi și nu v-ați creat propriul nume, propria marcă?
”Cheia” a fost o șansă la care tatăl meu a avut acces și nu a vrut să-i dea cu piciorul. Cu siguranță este mai ușor să te faci cunoscut cu un nume ce există deja în mintea oamenilor, însă este mai greu să depășești preconcepțiile create, să mulțumești clientul și să îl asiguri că produsele de acum sunt în ton cu viața cotidiană și că nu am rămas la același nivel pe care îl cunosc ei.
Nu cred că a fost vorba neapărat de o strategie, ci mai mult de oportunitate pe care tatăl meu a știut să o cultive.
Rețetele le-ați primit ”la pachet” cu marca și conceptul Cheia, sunt 100% formulele voastre sau un mix?
În portofoliul nostru actual sunt aproape 400 de produse, majoritatea dintre acestea fiind produse create de noi.
Săpunurile în continuare au la bază rețeta originală, dar au adăugate ingrediente contemporane. Da, produsele pe care oamenii le cunosc ca fiind ”de pe vremea lui Ceaușescu” încă se pot achiziționa. Dar ele reprezintă doar o mică parte din ceea ce facem noi astăzi.
Ați ales gama de produse naturale pentru că acesta este trendul în piață (adică strict comercial) sau dintr-un motiv mai profund, ca de exemplu, sunteți adepții unui mod de viață sustenabil?
În special la începuturile afacerii, piața nu caută atât de mult variantele naturale, deci cu siguranță nu a fost o decizie comercială.
Am dorit să păstrăm rețeta originală și să o îmbunătățim folosind tot ingrediente naturale. Credem în chimie și în evoluție, însă în domeniul nostru suntem siguri că natura depășește ceea ce oamenii au reușit să creeze chimic.
Legat de stilul nostru de viață, credem că echilibrul este mai presus de orice, dar încercăm să fim cât mai sustenabili și să respectăm cât se poate de mult natura.
Gama zero waste, produsele mInima (n.m. – mInima este o colecție sustenabilă Cheia, care readuce ambalaje tradiționale la vremuri actuale. Avantajele plasticului sunt înlocuite de noblețea și durabilitatea sticlei), cu ambalaje de sticlă și dopuri metalice sau detergenții realizați din uleiuri reciclabile sunt cu siguranță rezultatul stilului nostru de viață și al obiectivului propus, acela ca produsele noastre să fie sănătoase, prietenoase, accesibile românilor, la prețuri decente.
Da, am citit că îmbrățișați conceptul ”zero waste”. Cum aplicați efectiv acest concept în afacere?
Deja resimțim cu toții încălzirea globală și alte consecințe nefaste ale poluării, iar risipa ambalajelor de plastic este într-adevăr o problema reală.
Astfel, am introdus conceptul zero waste: clienții achiziționează produsele în canistre de 5L, iar în momentul în care ei depun o nouă comandă aplică codul ”zero waste”. Automat primesc o reducere, iar noi știm să trimitem curierul pentru preluarea canistrei. După ce ajunge la noi, ne asigurăm că este în stare impecabilă și o reutilizăm în cadrul programului fără risipă.
Dacă tu ești ”creatoarea de imagine”, tatăl tău categoric este ”creatorul” de pe linia de producție. Vorbește-mi despre el, despre relația ta cu el, ca ”parteneri de afaceri” sau ”colegi de muncă”. Cine este ”șeful”?
Din punctul meu de vedere, tatăl meu este creatorul a tot ce înseamnă Cheia. Pasiunea lui pentru săpunuri, istorie și natural parcă s-au împletit frumos în ceea ce astăzi eu am doar ocazia să afișez și să ”scot pe scenă”.
Nu există un șef între noi și de multe ori ni se bat ideile cap în cap, însă încercăm să găsim o cale de mijloc. Avem încredere unul în altul și se ocupă fiecare de părticica lui, iar în rest apelăm unul la celălalt când e vorba de sfaturi, propuneri, nedumeriri. Pentru mine, Cheia nu înseamnă doar o afacere, e cumva parte din familie și de aceea cred că toate discuțiile, atribuțiile și propunerile vin natural.
Dacă, după o ieșire cu prietenii, am o idee de produs sau de promoție le trimit un mesaj, indiferent de ora, la fel tatăl meu de multe ori mă sună și uită că sunt la facultate pentru a se consulta în legătură cu o decizie.
Cum îți vezi tu viitorul? Vei alege să profesezi medicină dentară sau vei încerca să te împarți echilibrat astfel încât, atunci când va fi cazul, să poți prelua cu ușurință frâiele firmei? Și întreb asta deoarece am cunoscut copii de antreprenori care efectiv nu concep să renunțe la profesia și viața lor pentru a se alătura afacerii de familie.
Sunt sigură că tatăl meu nu va ieși la pensie prea curând și nu va renunța la a se ocupa de firmă. În timpul acesta, eu o să mă ocup de Cheia ca job secundar, o să îmi ajut părinții, iar pe parcurs o să încerc să îmi atribui mai multe responsabilități. Ulterior, cu siguranță mă voi ocupa eu de afacere, însă probabil nu voi renunța niciodată la medicina dentară. Nu sunt o persoană care să își facă planuri de viață, însă știu că nu voi lăsa Cheia când va fi nevoie. Nu va fi ușor până voi găsi un echilibru între cele două, însă sigur voi avea sprijinul părinților mei.
De asemenea, mai știu copii de antreprenori care, inițial, deși s-au implicat cu entuziasm în afacere și au vrut să contribuie efectiv la dezvoltarea ei, venind cu idei și planuri noi, pe parcurs au renunțat, din cauza diferențelor de viziune, de abordare, de opinii, dintre ei și generațiile mai în vârstă (bunici, părinți). Cum este în cazul tău?
Într-adevăr, diferența de vârstă își spune cuvântul și în afacerea noastră, însă noi încercăm să valorificăm acest lucru. Diferențe de opinii sunt în orice colectiv și în orice familie, la fel și discuții. Au fost și sigur vor mai fi, dar nu încât să ne facă să renunțăm pe vreunul din noi la Cheia. Suntem o echipă mai presus de orice!
Cât de atenți sunt la recomandările tale, cât de dispuși sunt să le pună în practică? Cum v-ați construit relația de parteneri și ce a fost mai important în consolidarea ei, iubirea, respectul sau încrederea?
Foarte atenți, probabil și de aceea îmi face plăcere să mă ocup de Cheia și am continuat chiar și în timpul facultății. Am văzut că merită, că într-adevăr îi ajut, nu doar îmi fac un ”moft”. Mereu când am o idee îi sun, le-o explic, iar după ce ne documentăm amândoi o punem de cele mai multe ori în practică. La fel face și tatăl meu.
Încrederea a fost și este cel mai important atu în relația dintre noi pe plan profesional. Cu siguranță nimeni nu e atât de dornic să ai o afacere de succes precum ești tu, iar faptul că tatăl meu nu trebuie să mă verifice sau să își pună semne de întrebare cu siguranță îi economisește timp. Relația noastră de parteneri de afaceri s-a construit în timp, atribuindu-mi sarcini tot mai importante.
În concluzie, care crezi că sunt cele mai importante lucruri care țin unită o familie în jurul unei afaceri pe care toți o vor prosperă, fără a altera însă relațiile personale?
În primul rând, cred că e important ca business-ul să fie mai mult decât cifră de afaceri. Nu cunosc nicio persoană mai pasionată de ceva așa cum e tatăl meu față de săpunuri, iar asta se vede de fiecare dată când se bucură pentru chestii mărunte. De multe ori mă bucură fericirea lui.
De asemenea, în opinia mea, e important ca afacerea să fie una curată, sănătoasă. Mereu am spus cu mândrie cu ce se ocupă părinții mei și asta cred că e foarte important: să nu îți fie rușine.
Iar legat de evitarea alterării relațiilor personale, cred că cel mai ușor este să încerci să separi viața de familie cu cea de afacere, să nu le amesteci în discuții și să nu iei nimic personal din ce s-a discutat despre afacere.
Cu siguranță toată familia își dorește să prospere acea afacere, iar iubirea, înțelegerea, respectul și încrederea care deja există ar trebui să ușureze munca tuturor. Dacă ești conștient de lucrurile acestea, nu ai cum să lași să te afecteze o discuție contradictorie legată de afacere.
136 de ani în 272 de cuvinte
Istoria Cheia începe în 1886, la Galați, când Lipa Braunstein obține de la Primărie dreptul de a deschide fabrica familiei sale.
La acea vreme, William Procter și James Gamble tocmai atinseseră maximum de notorietate în calitate de furnizori de săpun și lumânări pentru armata confederată, iar William Colgate inova cu săpunurile sale prin parfumare cu uleiuri esențiale. În 1890, farmacistul Paul Carl Beiersdorf fonda Nivea, iar in1898, B.J. Johnson Company crea săpunul Palmolive.
În 1891, familia Braunstein își numește fabrica Apollo, iar în 1901 înregistrează denumirea de Cheia.
În perioada interbelică, Cheia este esențialmente un săpun burghez adresat industriașilor, avocaților, doctorilor și funcționarilor publici. Era specializat pe funcții și promovat sub limbaje educaționale.
În timpul celui de-al doilea război mondial, prin varianta cazonă ”Străjerul sănătății” a făcut parte din trusoul soldaților români. ”Acel săpun cu cheie” a fost săpunul perfect și pentru spălarea uniformei, a mâinilor, a corpului, dar și pentru bărbierit. Variantele superioare erau apreciate de ofițerii germani care îl asociau cu săpunurile franțuzești, fiind considerat deasupra celor germane.
În 1948, fabrica a fost naţionalizată. Pe vremea lui Ceauşescu, în 1975, fabrica a fost retehnologizată ajungând principalul producător de săpun din România, cu peste 2000 angajaţi. Rețetele însă se minimalizează, iar Săpunul Cheia devine universal în societatea acelor vremuri. Glumele specifice de tipul „Vrei să cucereşti femeia? Foloseşti săpunul Cheia!?” sau ”Ce și-ar fi dorit femeia, dacă nu săpunul Cheia?! ”devin sloganuri hazlii.
Odată cu căderea comunismului, fabrica nu s-a adaptat vremurilor și ușor-ușor și-a restrâns activitatea, până a încetat complet să mai producă. După ani buni de absență în piață, în 2010, familia Laslo reîncepe să scrie povestea Cheia.
Acest articol este preluat din ediția print a Revistei CARIERE nr. 280
Pentru abonare, click aici