Ziua Europei | Libertatea care ne permite să facem afaceri în 27 de țări: cum ajută piața unică firmele românești
Pe 9 mai, sărbătorim Ziua Europei – o zi ce marchează începutul unei construcții politice și economice fără precedent în istoria continentului. Uniunea Europeană nu este doar o alianță între state, ci o comunitate de valori, stabilitate, prosperitate și solidaritate. Iar pentru România, integrarea în acest spațiu comun a însemnat accesul la o libertate economică reală, cu impact direct asupra firmelor și cetățenilor.
De la fonduri europene la convergență economică
Adrian Codirlașu, Președinte CFA România, subliniază pentru Revista Cariere că integrarea în Uniunea Europeană a adus beneficii uriașe pentru România, atât în plan macroeconomic, cât și pentru bunăstarea cetățenilor: „De la aderarea României la Uniunea Europeană, beneficiind de peste 100 de miliarde de euro în fonduri europene, economia românească, dacă ne uităm la convergența reală către media Uniunii Europene, cu excepția crizei financiare din 2008-2009, a fost una dintre cele mai dinamice economii din cadrul Uniunii”.
Această evoluție s-a reflectat și în nivelul de trai al românilor, mai ales în mediul urban.
„Exprimate în euro, la nivelul anului 2024, conform Eurostat, media lunară a salariului net a atins valoarea de 1055 euro – o creștere de peste trei ori a salariului net exprimat în euro de la aderarea României la Uniunea Europeană. Iar în marile orașe, salariile au crescut într-un ritm și mai puternic, nivelul de trai depășind media Uniunii Europene și chiar condițiile de trai din mari orașe europene”, a adăugat Adrian Codirlașu.
Riscurile unei eventuale îndepărtări de UE
Adrian Codirlașu atrage însă atenția asupra unui aspect esențial: dependența pozitivă a economiei românești de fondurile și mecanismele europene. O ruptură față de Uniunea Europeană ar avea efecte economice dezastruoase. „Trebuie să conștientizăm faptul că economia românească ar avea extrem de puternic de suferit, inclusiv cu consecințe în creșterea șomajului și reducerea puterii de cumpărare, în cazul îndepărtării României de Uniunea Europeană”, este de părere Codirlașu.
Accesul la fondurile europene este o condiție esențială pentru menținerea actualului nivel de bunăstare, în condițiile dezechilibrelor structurale ale economiei interne.
„Practic, la dezechilibrele pe care le înregistrează economia românească, fără accesul la fondurile europene, economia românească nu ar mai putea furniza nici pe departe nivelul actual de bunăstare”, adaugă expertul.
Piața unică: libertate economică și creștere pentru companii
Expertul în relații internaționale Miroslav Tașcu-Stavre pune accentul pe un alt pilon fundamental al Uniunii Europene: piața unică. „Una dintre cele mai mari realizări ale Uniunii Europene este piața unică a UE, instituită în 1993 în urma Tratatului de la Maastricht. Aceasta garantează că mărfurile, serviciile, persoanele și capitalurile pot circula liber pe întreg teritoriul UE”, afirmă Miroslav Tașcu-Stavre.
Această libertate de mișcare transformă fundamental modul în care firmele își pot desfășura activitatea, iar consumatorii beneficiază direct. „Datorită celor patru libertăți, piața unică le permite cetățenilor UE să stabilească și să lucreze oriunde în UE, oferindu-le oportunități mai bune de angajare. Totodată, consumatorii au acces la o gamă mai largă de servicii și produse de înaltă calitate”, adaugă specialistul.
Accesul la o piață de 449 de milioane de consumatori
Piața unică este, de fapt, un motor de creștere economică, susține Miroslav Tașcu-Stavre.
„Piața unică stimulează comerțul, deoarece conferă UE o poziție de partener comercial mai important la nivel mondial. Stimulează creșterea economică și concurența și creează noi oportunități pentru întreprinderile din UE, oferindu-le acces la o piață internă de 449 de milioane de consumatori”, explică Miroslav Tașcu-Stavre.
Această libertate de mișcare a bunurilor și serviciilor elimină costuri suplimentare și face Europa un mediu mai prietenos pentru afaceri: „Aceasta permite mărfurilor, serviciilor, banilor și persoanelor să circule liber pe cea mai mare parte a continentului, fără taxe vamale, fără bariere tehnice, juridice și birocratice de orice fel. Astfel întreprinderilor le este mai ușor să își desfășoare activitatea, iar consumatorii pot să economisească bani”, mai spune specialistul.
România – un beneficiar direct al integrării
Datele economice confirmă impactul favorabil al apartenenței la UE. Miroslav Tașcu-Stavre evidențiază:„odată cu intrarea României în UE la 1 ianuarie 2007, România a avut și are în continuare numai de câștigat de pe urma integrării în piața unică europeană”.
Creșterea PIB-ului este remarcabilă: de la 97 de miliarde de euro în 2007 la 357 de miliarde în 2024. Iar salariile au urmat aceeași tendință pozitivă: „Un raport al ING arată că, în ultimii 30 de ani, salariul mediu net lunar a crescut de circa 14 ori, de la echivalentul a 72 de euro în 1994 la peste 1.000 de euro în 2024”, adaugă expertul.
Un climat favorabil pentru export și investiții
Piața unică a permis firmelor românești să se extindă și să exporte mai ușor. „Dacă în 2007 cifra de afaceri a companiilor din România era de 600 de miliarde de lei, în prezent aceasta a ajuns la 2.800 de miliarde de lei. Exporturile au crescut de peste trei ori: de la 25,8 miliarde euro la 86,5 miliarde euro“, mai spune expertul.
În plus, după cum subliniază Miroslav Tașcu-Stavre: „piața unică ajută întreprinderile, în special întreprinderile mici, să atragă investiții, astfel încât să se poată extinde în UE și în lume. De asemenea, protejează întreprinderile împotriva eventualelor șocuri care ar putea afecta lanțurile lor de aprovizionare, facilitând găsirea de noi furnizori și parteneri”.
Foto: ID 20038460 ©Vignes81 | Dreamstime.com