Daniela Necefor- Managing Partner Total Business Solutions: Nevoia de reinventare. Punct și de la capăt (III)
Orice ai alege să faci, fă-o cu excelență!
Reinventarea este o experiență în care îți testezi capacitatea de a te reinventa, repoziționa, abilități valoroase – atât în viața profesională, cât și în cea personală. Reprezintă dorința de a te putea plia pe noutățile socio-economice. Apar două situații în care alegi acest drum: fie vrei tu însuți o schimbare majoră, fie ești pus în fața unei situații în care trebuie să iei o decizie: „Ce fac?”, „Ce aleg?”, „Încotro?”, „Chiar am nevoie de această schimbare?”, „Chiar trebuie să fac această schimbare?”, „De ce?”, „Ce voi face eu?”, „Cum o să îmi fie mai bine?”, „Ce va dori piața muncii în viitor – meseria pe care o am acum sau cea spre care consider că ar trebui să mă îndrept?”
Trebuie să stai să gândești clar, limpede, analizând toate opțiunile, să pui în balanță riscuri –avantaje, să îți proiectezi prezentul în viitor.
Eu, personal, am trecut prin două schimbări majore. În prima, când am trecut din domeniul ingineriei în cel al finanțelor. Acesta a fost un turning point. A fost genul de schimbare pe care nu mi-o dorisem, dar a apărut o oportunitate la acel moment. A fost în același timp și primul intreviu la care am fost invitată, pe atunci neavând nici cea mai vagă idee că voi ajunge în domeniul executive search și al recrutării. Compania în care lucram ca inginer a realizat un joint venture cu o companie multinațională. A început reorganizarea și, pe atunci, în anii ‘90, apariția unor noi funcții specifice multinaționalelor neexistente până atunci în România. Reprezentanții companiei au considerat că am abilitățile și cunoștințele necesare unui nou post apărut în organigramă. Care era postul? Care era domeniul? Reporting manager – Financiar , US GAAP. Ce doreau de la acea persoană: să vorbească limba engleză fluent, să aibă abilitatea de a înțelege termenii financiari, abilitatea de a înțelege și analiza cifre, abilitatea de a învăța partea de raportare financiară în maxim 6 luni – în limba engleză, să NU știe contabilitate românească pentru a putea înțelege ușor US GAAP-ul, fiind la acel moment diferențe majore între raportările financiare vestice și cele din România, gândire analitică, open minded, bune abilități de comunicare (trebuia să comunic foarte mult cu cei din departamentele financiar-contabil și nu trebuia să fiu percepută că un intrus în jobul lor). Am trecut interviul și a trebuit să mă decid, de vineri până luni, dacă accept postul. Ce am făcut? Am pus în balanță prezentul și viitorul. Poate sună ciudat, dar nu e. Cred că cel mai important lucru pe care trebuie să îl luăm în considerare în cazul unei schimbări este confortul nostru – atât personal cât și profesional. Nu trebuie să alegem pentru că e „la modă” pe piața muncii sau pentru că este un domeniu care se plătește bine (oricât de bine s-ar plăti, nu vei ajunge niciodată să performezi dacă nu îți place și, implicit, dacă nu ai talent), ci pentru că tu crezi că poți performa. Nu mă vedeam în viitor făcând inginerie, ca femeie, dar îmi era și teamă că nu voi face față unui domeniu total nou, dar știam sigur că îmi place „să mă joc” cu cifrele, să le înțeleg, să le transform în realitate. Riscul era foarte mare. Decizia mea a fost clară. Am ales riscul, fiind conștientă de el, dar în același timp gândindu-mă că nu voi putea avea o viață profesională împlinită dacă rămâneam în inginerie, în contextul socio-economic de atunci care se schimba radical. Acesta a fost my first turning point.
Prin prisma experienței proprii, turning point-ul este acea schimbare radicală profesională, când virezi spre un cu totul și cu totul alt domeniu. Nou din toate punctele de vedere, dar în același timp îți completează la modul practic, și nu doar teoretic, imaginea de ansamblu a unui business. Un moment decisiv al vieții tale, pe care îl accepți sau nu, pe care ți-l asumi sau nu. Acest turning point al carierei mele m-a ajutat enorm în luarea deciziei celei de a doua schimbări – cea prin care am intrat în mediul antreprenorial.
La un moment dat, am devenit CFO al unei companii multinaționale de executive search și recrutare. Mi-a plăcut mult domeniul. I-am rugat pe cei de la headquarter să mă instruiască în direct search, ceea ce au și făcut. Astfel, în același timp cu munca de CFO, făceam și direct search din plăcere, pentru proiectele care intrau, mai ales pe partea financiară și tehnică, ținând cont de background-ul meu. Ulterior am devenit Country Manager pentru România și Bulgaria. Este un domeniu care mi-a plăcut mult și îmi place în continuare. La sfârșitul anului 1999, firma a luat decizia de a se retrage din mai multe țări, printre care și România. Mi-au făcut oferta de a mă muta în Londra, dar nu am vrut să părăsesc România.
Astfel, am ajuns în al doilea turing point. Ce fac? Mă reîntorc ca CFO sau îmi deschid propria firmă de executive search și recrutare? Decizia a fost ceva mai ușor de luat. M-au ajutat clienții, prin faptul că mi-au spus: „Noi am lucrat cu tine, nu cu cei din Londra”. Așadar, cu acordul firmei la care lucrasem, am luat decizia de a-mi deschide propria firmă, „Total Business Solutions”, care activează pe piața din România de 20 de ani.
În această perioadă, am realizat că toate aceste schimbări radicale pe care le-am întreprins nu au făcut altceva decât să îmi completeze aria de exepertiză. În decursul anilor au fost câțiva oameni care mi-au rămas și prieteni, care m-au susținut, m-au încurajat, mi-au dat sfaturi. Dacă am lua terminologia de acum, a fost un fel de coaching, dar cu resurse multiple, cu coach diferiți. Ce resurse am accesat? Dorința de a genera excelență în ceea ce fac. Acesta a fost motto-ul întregii mele cariere: „Orice ai alege să faci, fă-o cu excelență!”. Apoi „arunci în ring„ ambiția, educația, interesul pentru învățarea continuă, toate dublate de efort și timp.
Cred că cei care își asumă astfel de schimbări radicale au o anumită tipologie: au curajul de a încerca ceva nou, au ambiție, le place să riște, își asumă nu numai succesul, dar și potențialul eșec, sunt conștienți că piața socio-economică nu stagnează, e în permanentă schimbare și realizează că dacărămân blocați, nu își mai găsesc locul în ea.
Și femeile și bărbații își asumă astfel de schimbări. Diferența pe care o văd este nivelul până la care acceptă schimbarea. Femeile acceptă mai ușor schimbarea, dar se opresc la un nivel de început – uneori pentru că viața de familie nu le mai permite ca timp, alteori pentru că nu doresc să îl pună într-o poziție inferioară pe partenerul de viață, dacă evoluția profesională are loc în timpul în care sunt deja un cuplu. În cazul bărbaților care își asumă schimbări radicale, aceștia de regulă merg până la capăt, tocmai pentru a li se recunoaște meritele. Uneori, din acest motiv, chiar greșesc, nu se opresc la timp, considerându-se imbatabili.
Calea către „The JOB wanted”
În acest moment eu nu sunt la un turn point, ci la un turn around point, în care, pe lângă serviciile oferite până acum de către noi, am adăugat prin cunoștințele dobândite în toți acești ani, proiecte de career coaching. Pentru mine turn around înseamnă completarea, actualizarea businessului conform pieței, dar și oferirea unor servicii complementare, care să vină în ajutorul celor care sunt în situația de a nu ști ce să facă mai departe în carieră sau se trezesc după zeci de ani de muncă fără un job. Practic știu bine ce aș fi avut eu nevoie în urmă cu mulți ani, dacă acest tip de servicii ar fi existat, și le ofer celor care le caută.
Cred că acest „around”, care pentru companii înseamnă „faza de redresare a unei organizații” , pentru persoane fizice și antreprenori poate însemna și o completare, o adăugare a unor servcii noi.
„Around” adică mă uit global la business, de jur – împrejur, la mediul socio-economic, și văd ce mai trebuie, de ce mai e nevoie să mă împlinesc pe mine din punct de vedere personal și profesional.
De aceea, de peste cinci ani, am implementat acest produs de orientare în carieră, atât pentru liceeni și studenți, care nu știu ce anume doresc să facă în viitor astfel încât să fie împliniți profesional, cât și pentru specialiști (middle și top management), care se află într-un punct de cotitură. Acesta este și motivul pentru care m-am alăturat și proiectului „Angajez 45Plus”. Știu că piața forței de muncă are nevoie de specialiști, de profesioniști, indiferent de vârstă. În plus, mă voi implica în noi proiecte care țin de orientarea în carieră și voi lansa, în parteneriat cu încă doi profesioniști din domeniu, un nou proiect: „Viitorul Meu – Soluții de Management al Carierei”.
Articol preluat din numărul 260 al Revistei CARIERE. Pentru detalii legate de abonare, click aici.