Punctul de cotitură. Experiențele care ne redefinesc și ne reinventează viața (partea a V-a)

Continuăm serialul nostru despre experiențe care ne ajută să ne redefinim, redescoperim, reinventăm. Aliz Kozsa – Business Mentor & Business Strategist Inward Business Mentorship, Dragoș Iliescu – psiholog, Universitatea București, fondatorul platformei de testare independentă BRIO.ro, Simona Gherasim – Coach Acreditat PCC (Professional Certified Coach) de către International Coach Federation (ICF), Georgeta Dendrino – Managing Director Interact, Eugen Dumbravă – psiholog, Managing Partner HabaR Consulting, Mihaela Sofrone – sociolog Universitatea București, Anne Pleșuvescu – medic, coach și trainer Inner Chords vorbesc din experiența lucrului lor cu oamenii, ca urmare a acompanierii diverșilor lideri în procesele lor de consiliere și coaching, din cazuistica și studiile cu care au intrat în contact, din experiența personală.

***

Pregătește-te să devii ceea ce ești de fapt

Există o tipologie anume de persoane care au o înclinație spre aceste experiențe sau nu? „Îți trebuie curaj să ieși din zona de confort, să te uiți conștient în oglindă și să te aventurezi într-o călătorie care nu știi unde te va duce exact. Lucrul cu el însuși, conștientizarea limitelor personale, depășirea lor constituie cel mai greu proces în care se poate aventura un lider și în același timp cel mai împlinitor”, confirmă coach-ul Simona Gherasim (foto).

La polul celălalt, Aliz Kosza (foto) susține că oricui i se poate întâmpla. „Gravitatea și amploarea transformării vin din copilăria fiecăruia. Manifestările oamenilor (descrise mai jos) ar putea fi indicii. Fiecare om ar trebui să se redescopere, să se redefinească, să se reinventeze măcar o dată în viață. Obligatoriu. Eu m-am reinventat la fiecare 4-5 ani și îmi este bine, m-a ajutat
enorm”, susține business mentorul care a fondat Inward Business Mentorship. Aliz Kosza susține că aceia care conștientizează că momentul crizei nu este doar un simplu disconfort acceptă că au ajuns la un punct de cotitură și își asumă reinventarea propriei vieți, implicit își redefinesc identitatea profesională.
Semnele crizei existențiale manifestate la individ
Nu se regăsește în ceea ce face (profesional), este „dilematic”;
Nu își găsește locul în viață, în societate, la muncă;
Își pune întrebări de tipul: „Îmi place ceea ce fac?”, „De ce fac eu asta?”, „De ce nu mă simt bine aici?”, „Care este menirea mea pe pământ?”;
Muncește mecanic, fără pasiune sau satisfacție a muncii;
Este trist, anxios, în permanentă căutare.
Semnele crizei, văzute de cei din exterior
Bârfesc și judecă pe toată lumea;
Dau sfaturi pe care ei nu le urmează niciodată;
Încearcă să-i forțeze pe cei din jur să acționeze după mintea lor, „să se schimbe” după bunul lor plac;
Îi detestă pe toți cei care nu se încadrează în tiparele lor și îi etichetează drept „idioți”, „anormali”, „nebuni”, „proști” etc;
Sunt foarte greu de mulțumit;
Iar atunci când citesc aceste rânduri, sunt de acord și gândesc, că, evident, nu e vorba despre ei.

Din perspectiva psihologului, Dragoș Iliescu (foto) susține că există un număr de caracteristici individuale asociate mai puternic cu astfel de experiențe. Inteligența ridicată, capacitatea cognitivă sunt asociate puternic cu interesele variate. Persoanele foarte inteligente chiar sunt interesate de multe lucruri și ajung să se priceapă la multe lucruri. De aici este doar un pas până la orientarea către alte domenii decât domeniul în care au început – doar se pricep și la altceva, de ce să nu încerce să creeze ceva și acolo? Apoi, deschiderea către experiențe este o trăsătură importantă de personalitate, care face predicții privind preferința pentru nou. Persoanele cu scoruri mari pentru această trăsătură au deschidere mentală către comportamente noi, fantezie, idei noi, sunt de obicei caracterizate drept creative, «trăiriste», veșnic gata să experimenteze noul.

O altă fațetă a acestor experiențe este autenticitatea. Psihologul Eugen Dumbravă (foto) atrage atenția că și într-o astfel de căutare de sine pot exista derapaje. Cum arată veridicitatea într-un astfel de context, atât de profund? „Cei care sunt autentici sunt cei care nu-s bolnavi de ei înșiși, cei care admit că-s vulerabili, cei care recunosc că nu le știu pe toate și cei care știu că, înainte de a se fi născut ei, s-au inventat și descoperit multe lucruri cu adevărat miraculoase pe pământ. Ceilalți, nu, doar vor mima căutarea reinventării. Lumea e plină de comportamente de fațadă”, ne avertizează Eugen Dumbravă.

Cât de radicală poate fi o schimbare care survine după o astfel de experiență? Simona Gherasim consideră că schim­barea este fundamentală. „Persoana se repoziționează major cu sine însăși, se reconectează cu sensul și motivația personale, ceea ce va duce la sentimentul de plenitudine și bucurie. Liderul capătă o înțelegere mai bună de sine și un sentiment mai puternic al identității. Se va implica în proiecte/activități în care crede cu adevărat, va face față tuturor provocărilor mult mai ușor chiar și în momentele când va fi provocator. Va exista oboseală, dar nu greutate”.
Aliz Kosza e mai rezervată în ceea ce privește radicalitatea transformării. „Întoarcerea către sinele autentic decide. Suntem unici, fiecare ființă umană are propria cale și în funcție de scenariul propriei vieți (care vine din interior) ia toate deciziile importante în viață. În orice etapă sau la orice nivel ar fi, transformarea este un act de asumare și curaj.”

Alte schimbări sunt extreme. Anne Pleșuvescu (foto) evocă transformarea unei persoane care era în poziție de board management și a ales să își deschidă o brutărie. „În cadrul afacerii, a ajuns să facă de toate, este brutar, vânzător și manager. Ceea ce e spectaculos este să vezi bucuria cu care o face. Până la sfârșitul unei zile muncești foarte mult, mult mai mult decât la corporația unde munceai mult, dar te simți fericit și motivat să continui pentru că te reprezintă.”

În ceea ce privește predilecția pentru astfel de experiențe în rândul bărbaților, mai degrabă decât al femeilor, Aliz apreciază că femeile sunt mai deschise; când apar semnele crizei, nu stau prea mult pe gânduri. Din experiența de coaching a Simonei Gherasim, „nevoia de reconectare cu sine, de redefinire, redescoperire și trăire conștientă a vieții apare indifferent de sex; aș zice că mai degrabă apare în corelație cu vârsta și nivelul satisfacerii nevoilor primare. „Viața necercetată nu merită trăită”, spunea Nietzsche și al său „Devino ceea ce ești” apare din ce în ce mai pregnant la liderii contemporani, care au atins succesul profesional așa cum și-l imaginaseră la începutul carierei. Acum, întrebarea este: „Ce urmează?”. (Va urma)

Articol preluat din numărul 243/decembrie 2017 al Revistei CARIERE. Pentru detalii legate de abonare, click aici.