Întreprinderile sociale cer Guvernului să renunțe la eliminarea unui articol-cheie din lege. Ce argumente aduc

Rețeaua Română a Economiei Sociale și clusterul „Acceleratorul de Întreprinderi Sociale”, care reprezintă peste 80 de întreprinderi sociale din întreaga țară, cer Guvernului să renunțe la propunerea abrogării unui articol din Legea privind economia socială, o măsură despre care susțin că ar afecta aceste întreprinderi.

Mai exact, aceștia critică posibila eliminare a art. 19 alin. (1) lit. c) din Legea 219/2015 privind economia socială, măsură inclusă în actualul pachet de legi asumat de către Guvern.

„Această modificare ar elimina posibilitatea autorităților locale de a sprijini întreprinderile sociale de
inserție (ÎSI), entități care angajează persoane vulnerabile și le oferă șansa unei integrări reale pe piața
muncii”, arată sursa citată, într-un comunicat de presă.

Potrivit reprezentanților RISE, măsura ar avea un impact bugetar mic, în condițiile în care, în prezent, doar 49 de întreprinderi sociale de inserție ar putea beneficia de acest articol, iar costurile pentru autorități sunt minime.

Aceștia susțin, însă, că impactul social ar fi unul major.

„În februarie 2025, statul a plătit aproape 27,8 milioane euro pentru venitul minim garantat. În schimb, fiecare persoană vulnerabilă angajată într-o întreprindere socială de inserție generează în medie 315 euro/lună venituri fiscale, față de 128 euro/lună costuri cu ajutorul social”, se mai arată în comunicatul de presă.

Investiții europene în derulare

Printre argumentele menținerii actualei reglementări sunt invocate și proiectele europene aflate în curs.

„Până în 2025, prin FSE+, se vor crea 5.809 întreprinderi sociale și aproximativ 30.000 de locuri de muncă, din care mai mult de jumătate din categorii vulnerabile. Până în 2026, alte 1.000 de întreprinderi sociale vor fi înființate prin programele Tranziție Justă și ITI Delta Dunării. Eliminarea sprijinului local ar compromite sustenabilitatea acestor investiții”, potrivit sursei citate.

Reprezentanții RISE mai spun că România și-a luat angajamente clare prin PNRR, prin Planul de Acțiune pentru Economia Socială al Comisiei Europene și prin recomandările Consiliului Uniunii Europene, de consolidare a cadrului pentru economia socială, iar „abrogarea ar plasa țara noastră în contradicție directă cu aceste angajamente”.

„Întreprinderile sociale de inserție sunt singurele structuri economice care au obligația legală de a angaja minimum 30% persoane vulnerabile. Eliminarea sprijinului local ar fi un pas înapoi, cu efecte negative asupra comunităților și asupra angajării persoanelor aflate în dificultate. România are nevoie de politici de incluziune prin muncă, nu de măsuri regresive. Menționăm faptul, că membrii Comisiei de Muncă a
Camerei Deputaților au transmis deja solicitarea în acest sens Guvernului. Sperăm ca Guvernul să înțeleagă importanța economiei sociale și să renunțe la această modificare”, a declarat Angela Achitei, președintele RISE – Rețeaua Română a Economiei Sociale.

CITEȘTE ȘI: Cum se schimbă sistemul românesc de plăți instant. Anunțul BNR

Foto: ID 43763357 © Ncristian | Dreamstime.com