Testul COVID 19 – Noua Dimensiune Economică și Socială – Cover Story (I)
Afaceri închise parțial sau total, piețe financiare în derivă, vulnerabilitate în business, lanțuri de aprovizionare perturbate. Reguli fiscale suspendate, proiecte, oportunități, achiziții puse în stand by, consum la limita de avarie, bugete înghețate, zboruri anulate, o economie globală care săptămâni la rând cu greu a reușit să-și ia doza zilnică de oxigen. Oameni izolați, dependenți de tehnologie și internet, sisteme medicale suprasolicitate, venituri reduse drastic, șomaj, disponibilizări, teamă, incertitudine, moarte, suferință, singurătate, o presiune economică și socială de neimaginat în urmă cu doar câteva luni.
Pandemia cauzată de Covid 19, cea mai gravă criză sanitară a lumii moderne, a supus, practic, întreaga planetă la un experiment fără precedent și a scos la iveală toate calitățile și valorile, dar și tarele ori verigile slabe ale umanității.
Timp de două luni, și România a fost în carantină, aproape împietrită. Acum însă, după ce punctul critic al crizei medicale a trecut, experimentează decizia relaxării măsurilor dure de izolare și se pregătește să dea piept cu realitatea economică, financiară și socială.
Recesiunea este inevitabilă, profunzimea ei depinde însă de mulți factori, cel mai important, sprijinul guvernamental acordat mediului de afaceri. Un altul, agilitatea companiilor de a se readapta noilor realități, de a face față schimbărilor.
Căci, categoric, pandemia de CoronaVirus a schimbat lumea. De la nivel micro, adică individual, la nivel macro, adică economic și social, suntem și vom fi, vrem sau nu vrem să recunoaștem, alții. Organizațiile s-au schimbat și ele, multe dintre nevoile, abordările, comportamentele, beneficiile, libertățile pe care înainte de criză le consideram normale, astăzi sunt deja istorie. Mindsetul, abilitățile, cerințele, forma de lucru, relațiile, valorile după care ne raportăm sunt deja altele. Alții/altele, însă, mai buni/mai bune? – e întrebarea din mintea tuturor.
De aceea, cum și cât va influența, de fapt, această criză societatea, companiile, leadershipul, sistemul de business și management, dar, mai ales, care sunt previziunile, provocările și pașii de urmat pe termen mediu și scurt, astfel încât recesiunea să lase urme mai ușor de trecut, sunt doar câteva dintre temele supuse dezbaterii împreună cu invitații mei din acest Cover Story: Monica Dudian, profesor universitar doctor în cadrul Academiei de Studii Economice (ASE) București, politologul Cristian Pîrvulescu, conf.univ.dr., decanul Facultății de Științe Politice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA) București, și sociologul Gelu Duminică, doctor în sociologie al Universității din București, cadru didactic asociat al Facultății de Sociologie și Asistență Socială, totodată directorul executiv al Fundației Agenția de Dezvoltare Comunitară ”Împreună”. În concluziile acestui Cover Story, vom înțelege și ce lecții importante am învățat sau ar fi trebuit să învățăm din testul Covid, dar și câteva recomandări pentru bine nostru viitor, propriu sau comun, de la prof. dr. Leon Zăgrean, șeful Disciplinei de Fiziologie și Neuroștiințe din cadrul Universității de Medicină și Farmacie (UMF) Carol Davila din București, unul dintre principalii promotori ai Neuroștiințelor în România.
Monica Dudian, profesor universitar doctor în cadrul Academiei de Studii Economice (ASE) București
Monica DUDIAN: ”Vom asista la o restructurare a sistemului de producție și o reașezare a polilor de putere economică pe plan mondial”
”Mediul de afaceri se va schimba profund, prin diminuarea competiției, accelerarea transformării digitale și scurtarea lanțurilor de valoare. Pandemia a pus sub semnul întrebării producția așa-numită <just-in-time> și globalizarea. Vom asista la modificarea modelelor de business în toate sectoarele, doar amplitudinea modificării va fi diferită. Companiile vor urmări un control mai mare al lanțului valoric (supply chain), integrarea furnizorilor locali și extinderea cooperării cu toate părțile interesate (stakholders). Exploatarea bazelor mari de date și partajarea informațiilor de-a lungul lanțului valoric vor constitui principalele avantaje concurențiale. Totodată, aspectele ecologice, cultura organizațională și valoarea propusă consumatorilor vor crește în importanță. În relația angajator-angajat este de anticipat creșterea cooperării și creșterea eforturilor companiilor cu formarea profesională pe termen lung a angajaților”, explică Monica Dudian, profesor universitar doctor în cadrul Academiei de Studii Economice (ASE) București, autor a peste 45 de studii și cărți de specialitate în domeniile microeconomie, economie industrială, economia riscului și macroeconomie.
Sprijinul financiar al statului, estimat la 3% din PIB, este un bun punct de plecare, susține ea, dar nu trebuie uitat că va genera costuri suplimentare pe termen lung. Totodată, simplificarea birocrației, creșterea transparenței utilizarii banilor publici, accesul egal și facil la informațiile referitoare la ajutoarele de stat, procedurile simplificate de accesare a finanțarii din surse publice/europene și de raportare, controlul preventiv și nu punitiv al autorităților sunt de ajutor. Ar mai fi de adaugat, mai spune prof. Dudian: cadrul fiscal și monetar stabil și îmbunătățirea cooperării în cadrul UE.
Prin măsurile luate, România s-a încadrat în peisajul economic – social european și mondial, consideră prof. Dudian, astfel că: ”Din punct de vedere social, este cert că izolarea a aplatizat povara sistemului de sănătate și a oferit răgazul necesar aprovizionării cu echipamente și medicamente esențiale pentru această perioadă. La fel de cert este însă că aceeași izolare a condus la oboseală, tristeție, iritabilitate, reducerea nivelului de satisfacție cu privire la viață în general, așa cum arată studiul unei cercetătoare din Franța, Lise Bourdeau-Lepage”.
Un seism de gradul 8
Impactul pandemiei în economie a fost comparat de unii specialiști cu efectele unui cutremur devastator. Pornind de la această corespondență, am întrebat-o pe Monica Dudian, ce grad apreciază că ar putea avea, pe o scară de la 1 la 10, seismul ce se va resimți în economia românească. De asemenea, pentru a obține un tablou complet, am rugat-o să ducă această analogie mai departe, și să aprecieze și compartiv cu precedenta criză din 2008.
”Subiectiv, aș acorda 6 seismului din 2008 și 8 celui din 2020 datorită incertitudinii și impactului mondial. Astfel, creșterea economică mondială previzionată de FMI în 2009 era de -1%, în timp ce pentru 2020 este estimată la -3%. Cele două crize sunt fundamental diferite: dacă cea din 2008 a început ca o criza de lichiditate și a avut rădăcinile în economia financiară, cea prezentă este generată de un șoc extern economiei, dar cu implicații directe în economia reală. Dacă în 2008 am avut de-a face, în primul rând, cu o restructurare a sistemului financiar, de această dată vom asista la restructurarea în primul rând a sistemului de producție, însoțită de o reașezare a polilor de putere economică pe plan mondial. Efectele celor două crize sunt aceleași: reducerea PIB, creșterea șomajului, a deficitului bugetar și a sărăciei, amploarea și distribuția regională fiind însă diferite. Este evident că în această pandemie vestul Europei suferă mai mult decât estul, scăderea PIB în 2020 fiind estimată la -7,4% pe ansamblul EU (față de -4,3% în 2009) și la -6% în România (față de -5,5% în 2009)”, a subliniat prof. Dudian.
Efectele pe termen lung, greu de anticipat
Covid 19 reprezintă un șoc economic major pentru UE, se preciza și în raportul Comisiei privind modul în care Uniunea Europeană a răspuns crizei coronavirusului.
Consecințele asupra economiei europene vor depinde însă, în aceeași măsură, și de durata pandemiei, dar și de măsurile luate de autorități la nivel național și supranațional, se mai arată în raport.
Din punct de vedere economic, în România, măsurile de sprijin întreprinse la nivel guvernamental ar putea fi grupate în patru categorii, vine cu lămuriri Monica Dudian: măsuri care au țintit IMM-urile și companiile în general, măsuri destinate unităților administrativ teritoriale, măsuri care au vizat protecția socială a populației și măsuri direcționate către sistemul de sănătate. Concret, detaliază profesorul, măsurile de sprijinire a întreprinderilor, mai ales a celor mici și mijlocii, includ facilități la creditare, amânări și alte facilități fiscale, amânarea la plata utilităților și chiriilor, plata (plafonată) a indemnizațiilor angajaților aflați în șomaj tehnic, modificarea schemei de ajutor de stat pentru IMM-uri. Protecția socială se referă la amânarea la plata obligațiilor bancare, facilități fiscale, prelungirea valabilității voucherelor de vacanță, diferite scheme de sprijin pentru profesiile liberale, facilități pentru persoanele inapte de muncă ș.a. Sistemul de sănătate a fost și este sprijinit prin măsuri precum facilități acordate importatorilor de materiale medicale, creditul în valoare de 1,15 miliarde lei atribuit Companiei Naționale UNIFARM S.A., pe o perioadă de 6 luni pentru achiziția de materiale și echipamente sanitare, aplicația ”Registrul Național al Producătorilor” de echipamente, dispozitive medicale și nemedicale, materiale de necesitate destinate populației în lupta cu COVID-19 ș.a. ”Scopul declarat al acestor măsuri este diminuarea reducerii PIB și creșterea rezilienței sistemului de sănătate, dar se poate observa cu ușurință că există organizații afectate negativ, precum cele bancare, proprietarii de clădiri și furnizorii de utilități. În plus, este dificil de apreciat efectul pe termen lung asupra creșterii economice al deficitului bugetar generat de aceste măsuri, estimat de UE la 9,2% din PIB în 2020. Este de anticipat o creștere abruptă a datoriei publice până în 2021 și o austeritate bugetară începând cu 2022 pentru corectarea deficitelor”, a încheiat Monica Dudian.
Articolul face parte din ediția nr. 266, mai-iunie 2020 a Revistei CARIERE.