Crama Basilescu: afacere relansata dupa 63 de ani

Vinurile cramei Basilescu sunt produse la Urlati de catre o echipa de 17 oameni. Strugurii sunt stransi toamna tarziu, pentru ca zaharul sa aiba timp sa se depoziteze in bob. Sunt sortati in doua etape, in vie si pe masa de sortare si sunt asezati in ladite mici. Urmeaza desciorchinarea, proces in care boabele raman intacte, dupa care, strugurii sunt lasati la macerat in jur de sase ore la o temperatura de maximum 12 grade Celsius.

Procesarea, fermentatia alcoolica care e realizata in vase de inox si maturarea vinului timp de cateva luni sunt procesele finale. Rezultatul il regasiti in cel putin 20 de magazine de specialitate si restaurante din Bucuresti.

63 de ani de absenta

Cu o investitie de 1,5 milioane de euro din fonduri Sapard, crama a inceput sa functioneze din nou in 2008, dupa 63 de ani de absenta de pe piata romaneasca. „Ne aflam la inceput de drum, suntem in curs de formare a pietei consumatorilor de vin ai cramei Basilescu. Fiind doar de un an pe piata, abia am scos, luna trecuta, toata gama.

Reactia din piata este foarte buna. Pozitionarea se face in timp. Asa se intampla si cu clientii”, spune Gabriel Lacureanu, oenolog si administrator al afacerii. Inainte de a iesi cu vinul pe piata, s-au facut cateva testari pe anumite grupuri de specialisti pentru a vedea modul de pozitionare.

Printre cei care au participat la aceasta degustare s-au numarat presedintele Asociatiei Somelierilor din Romania, Doru Dumitrescu, Marian Timofte, somelier autorizat, si grupuri de degustatori din Arad. Crama are vinuri destinate atat consumatorului specializat, cat si publicului larg, care pot fi gasite in principal in restaurantele din Bucuresti si in magazinele de specialitate.

Brandul „Crama Basilescu” nu este prezent in marile magazine, insa exista discutii cu reprezentantii acestora. „Este un proces de durata, deoarece, prin taxele foarte mari pe care le percep hipermarketurile, nu incurajeaza producatorii. Practic, nu exista garantii ca producatorului ii iese profit”, spune Gabriel Lacureanu.

Angajatii

In prezent, la crama lucreaza 17 oameni. Administratorul afacerii a preferat de la inceput sa angajeze oameni tineri, care nu au mai lucrat in domeniu, tocmai pentru a nu face ceea ce au invatat in alte combinate de vinificatie. Sunt cinci mecanizatori care se ocupa de departamentul de mecanizare, acolo unde se afla tractoarele si toate accesoriile.

Exista un inginer viticultor care conduce o echipa de viticultori, care se ocupa de vie (normarea productiei, desfrunzirea vitei de vie). In departamentul de vinificatie, un gestionar se ocupa de partea de evidenta a sticlelor de vin si un laborant care face analizele care influenteaza deciziile privind operatiunile cu vinul.

Ca oenolog al cramei, Gabriel Lacureanu vegheaza toate etapele de fabricare si formare a vinului. Practic, oenologul este persoana care are si cunostinte de viticultura si de vinificatie, de marketing al vinului si vanzare a lui. Zilnic, are intalniri cu oamenii pe care-i coordoneaza. Cel mai „urat” lucru de care se ocupa sunt autorizatiile pe care trebuie sa le obtina pentru a putea lucra in conditiile impuse de legislatia in vigoare.

„Nu cred ca producatorii romani ar mai recurge la falsuri din moment ce crama lor e plina de vin. In plus, au venit importurile, lumea a descoperit ca vinurile straine sunt corecte, iar producatorii au fost nevoiti sa lase produsul cat mai natural, pentru a putea concura calitativ cu vinurile importate. Nu mai exista falsurile din trecut” – Gabriel Lacureanu, oenolog si administrator al Cramelor Basilescu

Obstacole

Problemele care obstructioneaza afacerea vin din partea statului. Presiunile, modul in care acesta trateaza oamenii de afaceri si sistemul care ingreuneaza munca sunt principalele piedici pe care le intampina in gestionarea cramei. „Este un sistem care in loc sa-ti creeze facilitati, iti ofera birocratie mancatoare de timp, si din cauza careia nu poti evolua”, e de parere administratorul businessului.

Vinurile

Crama Basilescu are 100 de hectare de vie, dintre care 70 sunt pe rod. Strugurii sunt culesi la sfarsitul lui septembrie si tot procesul este finalizat la inceputul lunii noiembrie, insa nu exista o regula fixa. La analizele de laborator, se urmareste in principal cantitatea de zahar din bobul de strugure si aciditatea lui. Culesul se face in momentul in care strugurele indeplineste toate calitatile pentru vinul propus.

In functie de produsul finit urmarit si dupa degustari prealabile, maturarea vinului rosu in butoi dureaza de la 2 la 3 ani. Sticlele in care este depozitat vinul provin din Italia, dopurile din Portugalia, capisoanele din Spania, iar etichetele sunt realizate in Romania.

Vinul este produs in doua game. Diferenta dintre cele doua este ca una dintre ele este facuta din must ravac (se obtine din scurgerea libera si nu prin presat), iar cealalta – din must la presa. Solul joaca si el un rol important in personalitatea si gustul vinului.

Povestea spune ca vinurile cramei au fost realizate prima oara in secolul al XIX-lea de catre Nicolae Basilescu, scriitor si decan al Facultatii de Drept (1896-1928), ctitor de biserici si intemeietorul cartierului Bucurestii Noi. El a ramas cunoscut in epoca pentru vinurile si sampania pe care le producea din struguri proveniti din viile sale de la Urlati.

Vinurile sale au fost savurate de VIP-urile secolului trecut: scriitori, politicieni, ambasadori, care se intalneau la Capsa. Din gama privata pe care a creat-o special pentru faimosul restaurant au facut parte marcile: Grand Capsa 1920, Capsa 1921, Riesling Capsa, Clos Bob Capsa, Capsa Rouge, Pelin Capsa.

Povestea de succes se intrerupe brusc in 1945, cand statul confisca toate bunurile si terenurile familiei si o obliga sa se mute la Mizil, unde a avut domiciul pana in 1963. Pe vremea cand familia Basilescu detinea terenurile, au fost adusi specialisti francezi care sa aleaga cele mai potrivite parcele pentru a planta soiuri de vita de vie destinate vinului spumant.

Afacerea si crama au fost reinviate de catre avocatul Buican, asociat in aceasta afacere cu familia Basilescu si cel care s-a ocupat de inapoierea proprietatilor. Familia Basilescu a reintrat in posesia pamanturilor in 2003-2004, iar in 2008, la Urlati s-a infiintat Crama Basilescu.

Criza

Afacerea s-a relansat intr-o perioada economica dificila, asa ca administratorul ei nu poate face o comparatie cu perioada anterioara. Cert este ca „daca nu era criza, eram mult mai departe”, spune el. Fata de 2009, vanzarile au crescut, dar acest lucru e oarecum normal pentru ca brandul a inceput sa fie cunoscut in piata. Cu toate acestea, daca inainte oamenii erau mai deschisi la produse noi, in prezent, trebuie depus un efort suplimentar pentru a convinge consumatorul sa vrea sa descopere produsul.