Cui serveste noul Cod al Muncii

Prima precizare pe care trebuie sa o aducem este ca modificarile propuse spre implementare in Codul Muncii se inscriu intr-un proces de modernizare a actualei reglementari, menit sa raspunda necesitatilor actuale ale pietei muncii, stadiului de dezvoltare in care se gaseste Romania si obiectivelor economice asumate.

Propunerile de modificare a conditiilor de angajare pe durata determinata sunt menite sa raspunda nevoilor resimtite in practica, in special in anumite domenii, precum cel al constructiilor, caracterizate de fluctuatii de activitate sau in care activitatea desfasurata si nevoia de forta de munca sunt strans legate de derularea anumitor proiecte. Mai precis, se are in vedere prelungirea duratei maxime a contractelor individuale de munca incheiate pe perioada determinata de la 24 de luni, cat era in vechiul text al Codului Muncii, la 36 luni, precum si reglementarea posibilitatii incheierii unor astfel de contracte pe durata unor proiecte.

Legat de optiunile de angajare alternative, care deroga de la regula incheierii contractului individual de munca pe durata nedeterminata, sunt avute in vedere modificari si cu privire la forta de munca temporara, pusa la dispozitie de firmele de leasing de personal, care poate fi prestata pentru indeplinirea anumitor proiecte sau misiuni a caror durata nu va putea depasi 36 de luni, fata de numai 18 luni cat este limita maxima aplicabila conform vechii reglementari.

O alta modificare importanta propusa in noua versiune a Codului Muncii este introducerea evaluarii performantei ca prim criteriu de selectie a angajatilor in cazul concedierilor colective, criteriu ce se va aplica inaintea eventualelor criterii sociale, reglementate prin contractele colective de munca. Cu alte cuvinte, in cazul in care dificultatile economice ii determina pe angajatori sa recurga la concedieri colective, ei nu vor mai concedia salariati cu bune rezultate profesionale, doar pentru simplul motiv ca situatia acestora ar putea fi mai buna din punct de vedere social decat a altor salariati mai putin eficienti sau pregatiti profesional, pe care, conform vechii reglementari, erau nevoiti sa ii pastreze.

De asemenea, ca alternativa la reducerile de personal, proiectul de revizuire a Codului Muncii ofera angajatorilor posibilitatea de a reduce programul de lucru de la 5 zile la 4 zile pe saptamana, cu diminuarea corespunzatoare a salariului, in cazul reducerii temporare a activitatii angajatorului. O astfel de modificare are rolul, pe de o parte, de a raspunde dificultatilor intampinate de angajatori in contextul economic actual, iar pe de alta parte, de a proteja salariatii impotriva concedierii.

Termene mai lungi

Modificarile legate de incetarea raporturilor de munca includ si pe cele privind durata preavizului in cazul demisiei. Daca pana in prezent termenul de preaviz in cazul demisiei era de 15 zile, in cazul salariatilor cu functii de executie, respectiv 30 de zile pentru cei cu functii de conducere, in noua forma a Codului Muncii avuta in vedere de Guvern acest termen a fost extins la 20 de zile, in primul caz, respectiv 45 de zile, in cel de-al doilea.

Cat priveste incadrarea in munca a persoanelor, in cuprinsul proiectului de modificare a Codului Muncii sunt avute in vedere o serie de modificari, intre care extinderea duratei de proba pentru maxim 90 de zile pentru functiile de executie, respectiv 120 de zile pentru cele de conducere.

Intre propunerile menite sa vina in sprijinul salariatilor se inscriu cele privind reabilitarea salariatului in legatura cu savarsirea unei abateri disciplinare. Sanctiunea displinara aplicata unui salariat urmeaza sa se radiaze, in termen de 12 luni de la data aplicarii acesteia, cu conditia ca salariatului in cauza sa nu-i fi fost aplicata o noua sanctiune, in acest termen. Salariatii vor fi astfel protejati fata de aplicarea de catre angajatori a unor sanctiuni mai severe prin luarea in considerare a sanctiunilor aplicate in trecut.

Pe lista beneficiilor recunoscute salariatilor in noua reglementare se regasesc, de asemenea, si cele privind cresterea sporului pentru munca de noapte prestata de salariati, de la 15% cat este in prezent la 25%. Astfel, salariatii care presteaza minim trei ore de munca pe timpul noptii beneficiaza fie de reducerea programului de lucru cu o ora fata de durata normala a zilei de lucru, fie de un spor de 25% din salariul de baza.

In vederea evitarii abuzurilor din partea angajatorilor si a asigurarii respectarii dispozitiilor legale in materia angajarii, proiectul de modificare a Codului Muncii inaspreste regimul sanctionator aplicabil in cazul utilizarii fortei de munca fara incheierea unui contract individual de munca, precum si in cazul nerespectarii nivelului minim al salariului stabilit la nivel de economie.

Rigiditatea reglementarii relatiilor de munca si lipsa unor optiuni si solutii, care sa raspunda unor situatii particulare cu care se confrunta angajatorii, au avut un impact negativ asupra atractivitatii pietei muncii fata de investitori, in general, si fata de investitorii straini, in special. Ramane de vazut in ce masura aceste modificari vor antrena schimbari pozitive in perceptia investitorilor cu privire la piata muncii si vor asigura o mai buna valorificare a fortei munca.

Serban Paslaru

Avocat asociat al Tuca Zbarcea & Asociatii

Coordonator al departamentului de Dreptul muncii