Indemnizaţia pentru creşterea copilului nu va fi plafonată de guvern
Începând cu luna iulie, prin aplicarea HG nr. 449 din 22 iunie 2016 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 52/2011, limita minimă a indemnizației în România este 1.063 lei, reprezentând 85% din salariul minim brut pe țară garantat în plată de 1.250 lei.
Impactul bugetar pentru plata drepturilor aferente lunii iulie a fost de 70 milioane lei, cu 20 milioane lei mai mult față de estimarea inițială.
Astfel, potrivit informațiilor primite de la Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, obținute în urma unui studiu realizat la solicitarea ministrului Muncii, Dragoș Pîslaru, media cuantumului ICC, la nivel național, a fost de 1.404 lei. Cea mai mică valoare medie s-a înregistrat la Suceava – 1.182 lei, iar cea mai mare în București, în sectorul 1, unde cuantumul a fost de 2.445 lei.
Cele mai mari cuantumuri ale indemnizației au fost înregistrate în județul Sibiu și în municipiul București, sectorul 1, de 159.084 lei, respectiv 94.168 lei, în urma veniturilor realizate ca membru asociat sau persoană autorizată să desfășoare o activitate independentă. Pe următoarele locuri se situează un beneficiar din Constanța, cu 74.693 lei, și unul din București, sectorul 5, 56.132 lei, ambii realizând venituri pe bază de contract de muncă/raport de serviciu.
"În acest moment, singurul lucru pe care trebuie să-l punem pe masă, și nu noi, ci întreaga societate, prin Parlament ca for legislativ, este dacă măsura în sine, așa cum a fost ea gândită, duce la creșterea natalității în mod eficient sau există alte lucruri care ar putea fi făcute. Guvernul și-a asumat implementarea, a fost unul dintre lucrurile pe care le-am primit atunci când am fost numit în funcție. Eu voi participa la dezbatere în momentul în care va trebui să pun toate informațiile pe masă. Forul legitim care are posibilitatea de a schimba acest lucru este Parlamentul.(…) Guvernul a dat indemnizații pentru că respectă o lege care a fost emisă de către Parlament. Forul care a emis-o trebuie să remedieze, dacă e ceva de remediat", a precizat Pîslaru.
El a reamintit ca acest beneficiu nu este contributiv, fiind luate în considerare veniturile din anul respectiv.
"Acest beneficiu nu este contributiv, cu alte cuvinte, cine plătește bani la stat nu contribuie ca să poată primească aceste lucruri. Mai clar, dacă eu am un PFA, cum este unul dintre cazurile din lista respectivă sau mai multe, dacă am nimerit în anul acela o cifră de afaceri echivalentă, adică un venit al PFA de o anumită sumă el se ia direct, fără ca eu, ca PFA, să contribui la CAS, CASS mai mult decât sau echivalent cu un contract de muncă.(…) Nu există nicio problemă legată de istoric ci ultimul an care se ia ca bază de raportare și nu există o chestiune contributivă", a mai precizat ministrul Muncii.
În ceea ce privește bugetul, șeful de la muncă a menționat că nu există restricție și că au fost identificat resursele necesare, până la finele acestui an.