3 secrete pe care trebuie sa le afli despre retete de viata, critica „constructiva” si alte obsesii

„Cum sa…” este exprimat in fel si chip, insa, de fiecare data, asteptarea „din spate” este ca o persoana din afara sa ne ofere modalitatea perfecta de a ajunge la rezultatul pe care ni-l dorim.

Mergand un pas mai departe, cele mai citite articole din reviste sau bloguri sunt cele cu titluri care incep cu: „5 retetete pentru …”, „7 pasi pentru…”, „10 secrete ale…”, si puteti completa voi cu subiectul care va intereseaza. Orice asemanare cu tilul acestui articol NU este pur intamplatoare! Astfel de articole trezesc curiozitatea, interesul si ating acea coarda sensibila din sufletul oricarui om in cautare de raspunsuri.

Fie ca e vorba de viata sentimentala, de afaceri, de familie sau pur si simplu de dezvoltarea personala, toti se pare ca suntem in cautarea unui set de reguli, pasi, secrete infailibile pentru a trai mai frumos, a castiga mai mult sau a fi mai fericiti. Si cu siguranta este extrem de valoros sa invatam din experienta altora, insa intrebarea care ma framanta este: pana unde ne ajuta astfel de „retete” si de unde incep sa ne incurce in drumul dezvoltarii noaste?

Foarte recent, am gasit un filmulet pe site-ul unuia din autorii mei preferati, Dan Ariely, in care Dan (profesor de economie comportamentala la MIT) povesteste una din intamplarile memorabile traite alaturi de studentii lui la un curs de Marketing in cadrul MBA-ului Executiv. Acei studenti, care erau, cu totii, top manageri in diferite companii si platisera o suma exorbitanta pentru a face un MBA Executiv la MIT erau, surpriza, in cautare de… retete!

Iata, mai jos, povestea experientei cu acea grupa de studenti:

Ce am invatat din experienta lui Dan, cumulat cu intamplarile traite pe propria piele? 3 lucruri:

1. NU exista cu adevarat retete!

Exista opinii, pareri, idei, informatii, bune practici – insa toate trebuie trecute prin filtrul propriei gandiri.

Atunci cand adoptam solutii prefabricate, cand punem etichete celorlalti si incercam sa ii incadram in clasificari inguste, nu facem decat sa ne autosabotam.

Aceasta obsesie de a cauta certitudini si de a merge pe caile batatorite ne poate priva de experiente minunate pe care le-am avea daca am da mai mult frau liber propriei creativitati si ne-am asuma, in mai mare masura, responsabilitatea pentru propria dezvoltare si invatare, in loc sa asteptam mereu solutii „testate”.

2. Primul pas spre progres – descopera „comoara din interior”!

Daca nu exista retete, atunci cum putem ajunge la cele mai bune solutii? Una din sugestii (si aceasta NU este o „reteta”, ci doar o „buna practica”) ar fi ca, mai intai, sa descoperim ce facem deja bine si sa pornim de acolo.

Pare uimitor, insa una din intrebarile la care participantii mei raspund cu mare dificultate este: „Ce crezi tu ca faci bine?”. In schimb, nu au nici o problema in a raspunde la intrebarea: „Ce crezi ca gresesti?”.

De ce se intampla asta? Pentru ca suntem obisnuiti sa cautam ce merge prost, sa consideram ca a critica este singura modalitate de a-i ajuta pe altii sa evolueze. In prea multe organizatii critica „constructiva” este ridicata la rangul de virtute. In schimb, oamenii petrec mult prea putin timp construind pe punctele lor tari. De fapt, marea noastra majoritate petrecem mult prea putin timp intelegand si explorand care sunt aceste puncte tari.

3. Cea mai buna „reteta” vine de la tine insuti!

Ajungem sa cautam solutii prefabricate tocmai pentru ca suntem convinsi ca exista „retete”, raspunsuri „corecte” si raspunsuri „gresite” si, mai mult, suferim de o autocunoastere deficitara, mai ales cand e vorba de propriile calitati si puncte tari. Mai mult, suntem permanent inconjurati de oameni care abia asteapta sa ne spuna ca gresim si ca ei stiu mai bine.

De aceea multi sunt extrem de uimiti cand, in urma unei discutii de coaching in care nu fac altceva decat sa raspunda la intrebari pe care, in iuresul cotidian, nu au timp sa si le puna singuri, descopera singuri solutii la propriile probleme sau provocari. Solutiile nu vin de la coach. Ci de la ei insisi!

De ce sunt mai bune solutiile pe care le descoperim singuri decat cele care vin de la altii? Pentru ca sunt ale noastre, ni se potrivesc, suntem pregatiti sa ni le asumam si sa le implementam. Niciodata nu vom pune in aplicare ideea altuia, oricat de stralucita, cu acelasi entuziasm cu care vom munci pentru propriile idei. Iar o idee in care credem si pentru care suntem dispusi sa depunem efort este deja pe jumatate castigatoare.

Voi credeti in „retete”? Va cunoasteti punctele tari? Va puneti intrebari, incercand sa descoperiti ce decizii sau actiuni vi se potrivesc cel mai bine?

Daca da, va invit sa ne impartasiti din experienta voastra in sectiunea „comentarii”.

Daca nu, sper sa fi reusit macar sa va provoc la o discutie cu voi insiva, in care veti descoperi poate ce va face speciali, ce faceti bine, pe ce puteti construi, si veti incepe sa priviti propriile dificultati sau obstacole intr-o alta lumina. Sper sa fie un prim pas inspre a va lua dezvoltarea in propriile maini, a crede ca voi puteti gasi cele mai bune solutii pentru voi insiva si ca nu e nevoie sa asteptati ideea salvatoare din exterior, chiar daca ramaneti in continuare deschisi catre a invata de la ceilalti. Si m-as bucura daca veti decide sa ne povestiti lectiile invatate in acest proces de auto-dezvoltare.