Bani sau beneficii? Ce-și doresc milenialii

Tinerii angajaţi sunt interesaţi de cursuri prin care să se dezvolte profesional şi de vacanţe. Nu se gândesc la pensii private şi câteodată îşi cheltuiesc chiar şi banii pentru tichetele de masă pentru altceva decât mâncare. Asta dacă e vorba despre bugetele alocate de companii pentru beneficiile angajaţilor. Când vine vorba despre banii lor, le place să îi dea pe bilete la teatru şi la concerte, pe abonamente de telefon, pe haine la modă sau intrări la sala de sport.

Aşa arată datele colectate pe Benefit Online, platforma prin care sunt gestionate bugetele de beneficii pentru 30.000 de angajaţi din România. „La cursuri profesionale şi certificări, tinerii sub 30 de ani sunt cei mai avizi, după care urmează grupul 30-40 de ani. După 40 de ani interesul scade. Tinerii sub 30 de ani şi cei din generaţia Y, în general, sunt interesaţi de vacanţe, de lucruri care se întâmplă acum. Sunt mai ancoraţi în prezent şi privesc mai puţin spre viitor”, spune Stelian Bogza (foto), cofondator Benefit Systems şi director comercial, el însuşi un reprezentant al generaţiei mileniale, trecut în antreprenoriat după nouă ani petrecuți în domeniul financiar-bancar.

Bugetul mediu lunar alocat unui angajat de către o companie înregistrată pe platformă este de 350 de lei, dar poate urca la 600 sau chiar 1.000, mai ales în zona de IT sau servicii. Statisticile realizate pe baza preferințelor exprimate arată că 35% dintre angajaţi îşi folosesc o parte din bugetul pentru tichete de masă pentru altceva, o tendință mai frecvent întâlnită printre cei tineri și în categoria personalului TESA/white collars. De asemenea, 40% dintre angajați, indiferent de vârstă, preferă să nu își cheltuiască bugetul dintr-o lună pentru a aduna o sumă mai consistentă după câteva luni. Așa se poate strânge bugetul pentru o mini-vacanță. „În topul preferințelor tinerilor sunt zonele mai neconvenționale: fie Vama Veche,

fie Delta Dunării sau destinații culturale – Cluj, Brașov, Sighișoara, Timișoara. Merg foarte mult la festivaluri. Când are loc un festival important, foarte mulți dintre ei își iau vacanță. Vor să folosească banii din beneficii acolo unde se întâmplă și altceva, nu doar pe cazarea propriu-zisă. Tot în categoria beneficiilor mai accesate de tineri decât de cei peste 40 de ani intră zona de transport – carduri de carburant sau abonamente la transportul în comun. „Cel mai important lucru pe care îl apreciază tinerii angajaţi este această libertate pe care o au de a alege. Poţi să faci ce vrei tu cu banii companiei. Sunt lucruri pe care generaţia milenială le apreciază extrem de mult. Iar studiile Mercer arată că până în 2019-2020 cam acesta va fi un standard al companiilor. E un trend global.”

Atunci când își aleg beneficii pe banii lor, în top se află zona de hobby şi de cultură, cu aproape 30% din numărul comenzilor: bilete la cinema, teatru sau concerte, cărţi şi reviste, o zonă către care și companiile ar trebui să-și îndrepte atenția dacă vor să răspundă interesului angajaților, crede Stelian Bogza. Urmează în preferințe zona de telecom şi IT&C, unde cele mai frecvente sunt abonamentele telecom, device-uri şi gadgeturi, după care modă & beauty și sport & wellness, toate împreună însumând aproape 90% dintre miile de comenzi realizate lunar. „În Cehia, Polonia, Marea Britanie, sportul este un beneficiu netaxabil. Aici e taxat ca beneficiu în natură. Există nişte tendinţe, niște relaxări fiscale în alte pieţe care probabil în următorii doi-trei ani se vor vedea şi pe plan local. Partea de sport, de activităţi culturale: teatru, cinema, muzică, iar în unele țări chiar vacanţele în străinătate.”

ANTREPRENOR DIN A TREIA ÎNCERCARE

Deși spune că nu s-a gândit la el însuși ca la un reprezentant al generației mileniale, Stelian Bogza s-a născut în 1980 și are câteva dintre caracteristicile care li se atribuie, în general, acestora: dorința de a avea un job cu semnificație, ba chiar de a fi parte a unei inițiative antreprenoriale și aceea de a da ceva înapoi comunității, celor care sunt la fel ca el. În urmă cu trei ani a renunțat la jobul bine plătit în domeniul financiar pentru a porni, împreună cu Adrian Sârbu, să construiască un brand. „Financiar vorbind, am mai puţini bani decât aveam la momentul respectiv, dar asta, privind pe termen mai lung, e doar o etapă. Câştig mai puţin, muncesc mai mult, poate de două ori mai mult. Dar satisfacţia pe care o trăiesc de doi-trei ani n-o pot compara cu nimic ca intensitate. Sunt lucruri de care te loveşti în mod constant şi trebuie să te adaptezi la fiecare dintre ele. Văd acest proiect ca pe un MBA live şi învăţ în fiecare zi lucruri pe care fără doar şi poate într-o corporaţie nu le-aș fi învățat.” Spune însă că n-ar fi reușit în antreprenoriat dacă n-ar fi învăţat, în corporaţie, cum se lucrează: „o etică profesională, paşii pe care trebuie să-i urmezi şi o structură profesională pe care altfel n-aş fi putut să o capăt singur”.
În momentul în care și-a încheiat viaţa de corporatist şi a intrat în cea de antreprenor, motoarele au început să meargă la maximum. Recomandă tuturor celor care vor să facă un pas în zona aceasta să se dedice total, nu parţial. „Pentru că, în momentul în care eşti trup și suflet concentrat pe ceea ce ai de făcut, lucrurile chiar capătă importanță şi se întâmplă mult mai repede.”

În 2013, Adrian Sârbu a venit cu ideea platformei de beneficii pentru angajați, iar Stelian știa cum s-o pună în practică. Era un model care funcționa bine în Cehia, așa că de ce n-ar fi mers și la noi? Afacerea a fost lansată la începutul lui 2014 cu fonduri proprii, iar la finalul anului au reușit să atragă finanțare suplimentară de la un business angel, pentru a susține dezvoltarea. „A fost un moment destul de dificil la început, pentru că aveam o soluţie, platforma în sine, şi începeam să mergem către furnizori. Iar ei spuneau că ne vor da o ofertă când vom avea angajaţii pe platformă. Într-un final am pornit cu angajații câtorva companii mai mici cărora nu le-am cerut niciun cost. Altfel nu puteam face pasul. A fost un moment dificil, din care am învăţat foarte mult. Dacă până atunci mergeam la orice întâlnire de business cu un mare brand «pe frunte», din momentul respectiv am înțeles că trebuie să creez un brand care să aibă greutate şi să primească încredere. A fost cea mai mare provocare și cea mai frumoasă: să creez un brand de notorietate.”

Nu păstrează pentru el ceea ce a învățat din această experiență. Îi place să discute cu alți antreprenori tineri care îl întreabă cum a reușit. Ca voluntar a participat și când era angajat la proiecte prin care îi ajuta pe tineri să înțeleagă cum funcționează instrumentele bancare. „De când am început să fac partea de antreprenoriat, îmi doresc foarte mult să îi ajut şi pe alţii. Au venit către mine diverse persoane să mă întrebe: «Cum ai făcut asta? Pe ce trebuie să pun accentul?» Ce am învăţat până la punctul acesta îmi doresc să dau înapoi celor care ar avea nevoie de informaţia respectivă. Cred că nu doar generaţia noastră, ci şi altele au dorinţa aceasta, dar nu găsesc motorul şi momentul prielnic”.

LIBERTATEA DE A-ȚI ALEGE BENEFICIUL

30.000 de angajați își aleg acum singuri beneficiile din bugetul pus la dispoziție de angajator. De la tichete de masă și bonuri de carburant, la servicii medicale și vacanțe. 700 de furnizori de servicii sunt implicați deja, și numărul lor crește cu 20-30 lunar. Dacă un angajat își dorește să obțină abonament la o sală de fitness din Timișoara, Stelian și echipa lui încearcă să-l convingă pe furnizor să intre în program. „Pentru că ne-am extins foarte mult și la companiile din afara Bucureştiului sunt foarte multe cereri în 2016 de la parteneri locali. Din Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Ploieşti, Braşov, Sibiu. Săli de sport, clinici stomatologice, servicii de training. Multe cereri vin din companii de IT, pentru cursuri foarte specializate, dar și din zona de producţie pentru partea de management de proiect, oamenii vor să înveţe cum să folosească Excel-ul mai bine, vor cursuri de limbi străine.”
Planurile de dezvoltare includ un sistem de înrolare automată a companiilor. „Core businessul va rămâne în zona de beneficii pentru angajaţi. Având soluţia la cheie, ea poate fi adaptată pentru fiecare client în parte și e scalabilă. Vom gândi, probabil, de la anul un sistem de înrolare a companiilor automat, încât orice companie, oricât de mică, să poată adera singură. Pe de altă parte, credem că o să dezvoltăm un program de loializare pentru portofoliile de clienţi ale anumitor companii”. Până la finalul anului compania își propune să ajungă la 50.000 de angajaţi deserviți, iar la anul să atingă pragul de 100.000. În paralel ar urma să crească și numărul furnizorilor de servicii până la 900, la sfârșitul anului, și 1500, anul viitor.

“Cel mai tânăr angajat al nostru are 19 ani şi aproape toţi sunt până în 30. Cumva avem acelaşi numitor comun, diferă doar istoricul profesional. Cred că vârsta a fost un factor de succes pentru că a eliminat barierele de comunicare şi de relaţionare. În compania noastră nu există manageri: e totul orizontal. Dacă avem ceva de rezolvat, mergem şi rezolvăm unu la unu. E interesant şi nicio zi nu e ca precedenta.
Este foarte posibil să ai un produs extraordinar, dar să nu ştii să-l vinzi foarte bine. Şi atunci totul cade. E foarte uşor să dai o parte din business cuiva: îţi dau 10% din business, dar vinde-l tu. Cam asta s-a întâmplat şi între mine şi Adrian. El a venit cu ideea, eu am venit cu know-how-ul. (…)
Punem foarte mult accentul pe intraprenoriat – fiecare din companie are o bucăţică din procese şi este responsabil pe bucăţica respectivă. Le-am spus cam care e direcţia, dar de ei depinde totul. Nu trebuie să vină la noi să ne ceară să le spunem ce decizii trebuie să ia, pentru că le-am lăsat lor deciziile. Am pierdut bani pentru că s-au luat decizii greşite, dar am adus greşeala în faţa tuturor şi am spus: hai să vedem ce putem învăţa din asta! Şi am creat alte procese care să elimine aceste greşeli” – Stelian Bogza

Acest articol a fost publicat in Revista CARIERE Nr. 232/octombrie 2016. Pentru detalii legate de abonare,
click aici