Cu sau fara MBA?
Perspective diferite
Recrutarea unui manager este o decizie foarte importanta la nivelul unei organizatii, deoarece comunicarea, relatiile interumane si climatul general de munca din companie pot fi afectate puternic de alegerea unei persoane nepotrivite pentru un post de conducere. De aceea, firmele incearca sa se expuna cat mai putin acestor riscuri. "Constientizand posibilele repercusiuni, am decis inca de acum trei ani ca numirea unui manager sa se faca numai dupa o evaluare complexa, de tip assessement center, a competentelor tuturor candidatilor, fie ca discutam despre o recrutare interna, fie de una externa", spune Adela Jansen, director executiv de resurse umane la BRD – Groupe Societe Generale. Ea considera ca, desi in acest context diploma de MBA poate reprezenta o recomandare puternica, hotaratoare raman concluziile si recomandarile procesului de evaluare de tip assessement center.
Potrivit recrutorilor, diploma de MBA este foarte rar un criteriu de selectie, accentul punandu-se in special pe rezultatele in afaceri. Principalele trei criterii de angajare ale unui manager sunt rezultatele anterioare, in cifre (volumele, profitabilitatea si cota de piata a companiei unde a lucrat anterior), capacitatea de a dezvolta si colabora bine cu echipa din subordine si gradul de adaptare sau de potrivire la tipul de cultura organizationala cu care va lua contact. Abia apoi diploma de MBA poate reprezenta un criteriu de recrutare in sine.
"Masteratul poate face diferenta numai in cazul in care candidatii au experienta si realizari similare, iar postul ce urmeaza a fi ocupat presupune in continuare dezvoltarea managerului. Se presupune ca existenta unui MBA va genera rezultate mai rapide si sansele de promovare s-ar putea materializa mai usor", sustine Madalina Uceanu, director executiv la AIMS, companie specializata pe Executive Search. Experta in recrutare este totusi de parere ca exista cel putin trei motive pentru care managerii sau cei care isi doresc o functie manageriala ar trebui sa urmeze un MBA: un astfel de program ajuta foarte mult la cresterea sau consolidarea cunostintelor, imbogateste simtitor reteaua de contacte si dezvolta capacitatea managerilor de a intelege in ansamblu procesele de business.
Prin urmare, angajatorii ar trebui sa-si sustina angajatii de valoare si sa ii incurajeze sa se inscrie la cursuri de MBA sau EMBA, deoarece ambele parti vor avea de castigat, sustin consultantii din domeniu. Un angajat care doreste sa se dezvolte nu poate fi decat un castig pentru companie, iar faptul ca primeste sustinere din partea firmei il va determina sa vrea sa lucreze in acel loc si dupa terminarea cursurilor.
BRD – Groupe Societe Generale, de exemplu, finanteaza studiile de MBA si alte programe postuniversitare de specialitate pe care le urmeaza salariatii cu potential ai bancii. "Candidatul care a parcurs un program MBA prezinta beneficiul unor competente manageriale deprinse in situatii practice, alaturi de specialisti cu notorietate, in cadrul unor proiecte de anvergura internationala", spune directorul executiv al departamanetului de resurse umane, Adela Jansen. Ea crede ca participarea angajatilor de top la un program MBA este un avantaj pentru companie, deoarece ei se obisnuiesc astfel cu munca in echipe multinationale si invata sa valorizeze diversitatea culturala, dovedind respect pentru oameni si toleranta.
Problema este insa ca de multe ori beneficiile strict individuale (cum sunt cresterile salariale si avansarea) reprezinta singurele motive pentru care o parte dintre cursanti se inscriu la un program de MBA. Or, nu acestea sunt urmarile directe care trebuie vizate de ei, ci dezvoltarea bagajului de cunostinte, obtinerea unei imagini clare asupra afacerilor si networkingul cu oameni care au un nivel de pregatire si preocupari asemanatoare. Acestea vor duce apoi, pe termen mediu, la recunoastere, la cresterea salariului si la avansarea in functie. Conform unui sondaj international al retelei educationale QS, absolut toti cursantii care urmeaza un astfel de program cu scopul de a-si creste veniturile reusesc sa obtina o marire de salariu dupa absolvire.
De cele mai multe ori, cresterea salariului este consistenta, existand cazuri cand absolventul schimba un job slab pentru o functie cu mult superioara, iar valoarea salariului se poate dubla sau tripla.
In Romania, cei care urmeaza un MBA au asteptari foarte mari privind salariile de dupa absolvire. O cercetare recenta arata ca ei se asteapta ca veniturile sa le creasca de la circa 40.000 de dolari anual inaintea inceperii programului, la peste 120.000 de dolari, dupa obtinerea diplomei. Ceea ce inseamna o crestere de peste 330%. "Romanii fie sunt siguri ca economia lor va cunoaste o perioada de boom in viitorul apropiat, fie planuiesc sa lucreze in economiile din vest dupa absolvire. Cu toate acestea, cel mai probabil este ca majoritatea sunt usor nerealisti in aceasta privinta", spune Ross Geraghty, editor la publicatia QS TopMBA Career Guide.
Care este cel mai bun MBA?
Daca un masterat in afaceri te ajuta sa te dezvolti si iti poate aduce beneficii atat de valoroase, este foarte important sa stii ce program sa alegi. Atunci cand cauti un MBA, esentiala este calitatea cursurilor, care variaza de la o scoala la alta.
Scolile de business functioneaza ca niste afaceri in sine, astfel ca ele supravietuiesc, se dezvolta si isi construiesc reputatia cu ajutorul marketingului, publicitatii si prin participarea la diverse evenimente, targuri si conferinte. Multe scoli care au deja cateva serii de absolventi, mizeaza foarte mult pe descrierile alumnilor si pe promovarea indirecta pe care le-o fac acestia. Acest lucru evidentiaza faptul ca educatia primita in cadrul programului de MBA urmat a fost relevanta pentru ei, le-a starnit interesul si le-a folosit in atingerea unui scop dinainte propus, precum schimbarea jobului cu unul mai bun sau dezvoltarea in functia deja detinuta. Alte scoli cauta sa demonstreze ca, dintre absolventii lor, un numar cat mai mare ocupa functii importante in domeniu. De aceea, multe dintre ele dezvolta relatii stranse cu diverse firme de recrutare, care merg la sigur atunci cand trebuie sa caute manageri pentru firmele cu care au contracte. In consecinta, companiile tind sa creada ca sansa de a obtine manageri valorosi este mult mai mare apeland la scolile cu care au mai lucrat deja si care s-au dovedit veritabili furnizori de talente.
Reputatia scolilor creste, de asemenea, in functie de calitatea staff-ului academic si de valoarea cu care cresc salariile absolventilor dupa obtinerea diplomei. Ecuatia este simpla: angajarea unor profesori valorosi va duce la obtinerea unor serii de absolventi bine pregatiti, care vor avea destule calitati pentru a atrage recrutorii cei mai buni si pentru a fi recompensati apoi cu salarii mari. Cu cat coeficientul de return on investment obtinut de absolventi este mai mare, cu atat imaginea scolilor se va imbunatati mai mult, lucru care le va permite sa atraga mai multi cursanti si sa mareasca taxele.
Un alt mod prin care oamenii isi aleg MBA-ul este consultarea unei ierarhii. Insa fiecare top este realizat in functie de o serie de criterii diferite. O publicatie care realizeaza astfel de topuri poate considera calitatea staff-ului academic drept cel mai important criteriu de ierarhizare. O alta ar putea crede ca esentiale sunt salariile post-MBA sau alte beneficii ulterioare absolvirii. Cercetarile QS arata insa ca, in ultimul timp, aplicantii nu mai dau mare importanta ierarhiilor, ei indreptandu-se in schimb catre clasificari customizate ale programelor MBA, realizate in functie de nevoile individuale.
MBA-urile, in viitor
In ciuda multiplelor beneficii pe care le obtin companiile, practica sponsorizarii cursurilor de MBA de catre firme se afla in scadere de la un an la altul, arata sondajele internationale. In Romania, aceasta tendinta este resimtita din plin, scolile de business constatand ca mai mult de jumatate dintre cursanti se sustin independent. Potrivit expertilor, este posibil ca in cinci ani practica sponsorizarii de catre firma sa dispara complet. Motive posibile: crahul economiei mondiale, salariile crescute ale managerilor (considerate ca fiind o masura de retentie suficienta) sau nevoia de crestere a valorii angajatilor la toate nivelurile ierarhiei, situatie care ar necesita mai multe fonduri. In consecinta, angajatii care vor dori sa urmeze un MBA vor fi nevoiti sa inceapa sa caute noi surse de finantare, precum burse sau imprumuturi.
Pe de alta parte, la nivel international, un numar tot mai mare de absolventi de MBA aleg sa munceasca un timp in alte tari decat cele din care provin, angajandu-se in cadrul unor organizatii nonguvernamentale sau de caritate. Cel mai adesea, domeniile de activitate sunt mediul sau dezvoltarea sustenabila, ei parand sa se indeparteze de industrii precum cele ale tutunului, energiei sau apararii, chiar daca aici salariile sunt mai mari. In plus, din ce in ce mai multi cursanti de MBA cauta posturi in companii care au politici de responsabilizare sociala concrete si solide si care aleg sa cheltuie o mare parte din bugetul de care dispun pentru a-si dezvolta si promova programele de CSR.
In ceea ce ii priveste pe absolventii de MBA care provin din economiile emergente, din ce in ce mai multi prefera sa se intoarca in tarile lor pentru a conduce o afacere, decat sa incerce sa ramana in statul unde au absolvit MBA-ul. Acest lucru se explica prin faptul ca recrutorii din tarile aflate in dezvoltare au inteles cat de importanti sunt liderii bine pregatiti pentru lumea businessului. In India si China aceste tendinte se observa foarte clar, iar potrivit unui sondaj derulat de compania de cercetare McKinsey&Company, cele doua state au in prezent nevoie de 70.000 de manageri cu diplome de MBA.
In ceea ce priveste numarul de femei aplicante la programele de MBA, acesta a fost intotdeauna mult mai redus decat cel al barbatilor. Fenomenul se explica prin nevoia lor de constanta si siguranta pe care actualul context economic global nu le asigura. Ele sunt mult mai putin dispuse decat barbatii sa urmeze cursuri de MBA si sa isi neglijeze astfel locul de munca. Potrivit QS, se observa totusi o crestere a interesului femeilor pentru acest tip de educatie postuniversitara. Anul trecut, 39% dintre participantii la targurile QS World MBA au fost femei, in comparatie cu numai 29% in 2001. In Romania, de exemplu, la targul din primavara anului 2008, jumatate dintre candidatii participanti au fost femei.
Dar cum va fi piata mondiala a MBA-urilor afectata de criza economica? Avand in vedere ca situatia mondiala curenta pe pietele de capital este atat de incordata, raspunsul la aceasta intrebare nu poate fi concret. Multe companii gigant se afla inca pe un teren instabil, iar acest lucru nu poate decat sa afecteze piata MBA-urilor. Desi se asteapta ca Europa de Est si Asia sa reziste acestor probleme, este foarte probabil ca si aici firmele sa taie din bugetele dedicate recrutarii persoanelor care detin o diploma de MBA. Zvonurile care vin de la recrutori arata insa ca aceste fonduri nu vor fi reduse drastic, asa cum s-a intamplat in 2001, de exemplu. Atunci, dupa ce criza a trecut, a luat nastere si asa-numitul "razboi pentru talente", care a dus in timp la cresterea exagerata a salariilor, problema cu care companiile inca se mai confrunta.
Totusi, se poate ca prezentul sa fie cel mai potrivit moment pentru a urma un program de MBA. Un manager care isi intrerupe activitatea in acest scop pentru cel putin 12 luni – timp in care economia mondiala ar putea ajunge la o oarecare situatie de stabilitate – poate face alegerea potrivita.
Pe data de 18 octombrie va avea loc la Hotelul Intercontinental a doua editie a targului scolilor internationale de business QS World MBA Tour, unde vor fi prezente peste 30 de institutii din tari precum Marea Britanie, Franta, SUA, Germania si chiar Noua Zeelanda. Cei interesati de inscrierea la un program de MBA sau EMBA ii vor putea intalni pe membrii comisiilor de admitere si pe alumnii scolilor. Ei vor putea afla informatii legate de ofertele de cursuri, taxe, conditii de inscriere, burse si oportunitati post-absolvire. QS World MBA Tour ofera exclusiv celor prezenti la targ sansa de a castiga o bursa la un program MBA. Fondurile dedicate burselor pe care QS le ofera in cadrul targurilor organizate in aceasta toamna au o valoare totala de 820.000 de euro.
Evenimentul se afla la a doua editie, dupa cea din primavara lui 2008. La targ vor fi prezente peste 30 de scoli precum INSEAD si Reims (Franta), Manchester Business School si Durham (Marea Britanie), Duke si Hult (USA) sau MIP (Italia).