Despre cultura de a fi smart. Un interviu cu Adriana Record – director executiv al CCIFER
Schimbările nu intervin doar aici. Apar noi combustibili, noi servicii, care transformă felul în care oamenii se deplasează și se organizează și multe altele. Iar siguranța, confortul, dar și durabilitatea acestor noi soluții sunt esențiale atât pentru companii cât și pentru actorii publici. Iar Bucureștiul nostru cel de toate zilele trebuie să dea o “luptă”cu boemul “de mahala” și cel de “mic Paris”, luptă care de altfel s-a purtat dintotdeauna. Cu timpul și din păcate, totul s-a transformat într-un îndelung “concubinaj”între lux şi mizerie, între balcanic şi European, românii fionid de multă vreme în profundă admirație a Parisului…”Parisul capitala gustului”, după cum spunea Balzac.
În acest context, dar și în cel al temelor din acest an ale conferinței „Mobilitatea viitorului” – organizată de către Camera Franceză de Comerț, Industrie și Agricultură în România (CCIFER), am discutat cu Adriana Record – director executiv al CCIFER, care a subliniat într-un interviu pentru Revista CARIERE importanța sustenabilității și, de ce nu, a unei culturi de a fi smart.
***
De ce mobilitatea viitorului?
Una dintre misiunile noastre importante este animarea comunității – avem peste 100 de evenimente în fiecare an, peste tot în țară. Avem o diversitate de tematici dar păstrăm un fir conductor – valorizarea savoire fair-ului francez în România. Ce știu să facă companiile noastre mai bine decât restul…Cum păstrăm atractivitatea României, care sunt avantajele pentru un investitor străin să se dezvolte în Români și așa mai departe. Ce înseamnă sustenabilitate pentru noi? Înseamnă coerență față de mediul de business și față de viziunea pe termen lung pe care ne-am propus-o. Lucrurile acestea se traduc prin mai multe puncte. În primul rând evităm să facem lucruri one shot. Încercăm să construim concepte durabile. De aceea am lansat anul acesta conceptul despre mobilitate – Mobilitatea viitorului. Care ne impactează din mai multe puncte de vedere: se schimbă vehiculele – avem vehicule economice, se schimbă modul lor de utilizare – suntem din ce în ce mai puțin proprietari ai mașinilor )avem car sharing, avem Uber etc), se schimbă serviciile, se schimbă infrastructura, deci toate aceste schimbări impactează consumatorul, impactează comunitatea, serviciile publice etc. Sunt schimbări care vin foarte rapid, chiar dacă ele par la început mai puțin vizibile.
Am zis sa culegem de prin alte experiențe cam ce se întâmplă, cum sunt pregătite companiile să răspundă așteptărilor pieței și să prezentăm toate aceste lucruri intr-un road show pe care l-am programat în cinci orașe – Iasi, Cluj, Timișoara etc și să ne întoarcem cu o concluzie anul viitor în mai. De fiecare data încercăm să implicăm asociațiile locale, comunitățile de tip primării, consilii județene ș.a., . Acesta este un concept sustenabil. Care în primul rând încearcă să angreneze și să construiască un concept pe termen lung. Apoi sustenabilitate pentru noi mai înseamnă toate activitățile pe care le avem pe zona de responsabilitate socială. Avem un grup de lucru pe responsabilitate socială, avem peste 15 asociații care sunt membre la Cameră și obiectivul nostru este să conectăm companiile și asociațiile în jurul proiectelor. Facem în fiecare lună o întâlnire între companii și asociații. Responsabilitatea socială a depășit astăzi nivelul eu îți dau niște bani și tu faci un proiect. Acum companiile vor să fie implicate în proiecte în mod activ. Da finanțează, dar în același timp au capacitatea de a da competențe, de a integra comunitățile beneficiare în viziunea lor de business și așa mai departe. Pentru noi este foarte valorizant să lucrăm și cu asociațiile și cu companiile. Iar companiile sunt foarte doritoare să întâlnească proiecte noi. Avem solicitări în fiecare lună.
Cât de smart putem fi ca să avem orașe ca afară? Spunem mereu că vrem o țară ca afară. O avem sau nu o avem? Ce ar fi de făcut?
Fiecare oraș trebuie să își găsească propriul lui drum. Nu există o rețetă. Există câteva lucruri esențiale care trebuie luate în calcul. În primul rând un oraș în care oamenii să se simtă bine este un oraș construit în jurul oamenilor. Deci asta ce înseamnă? Asta înseamnă că planul planul urbanistic, planul de transport, dezvoltarea zonelor de business, a zonelor rezidențiale să fie făcute în funcție de obișnuințele și de așteptările oamenilor. Asta este cel mai important. Apoi, cum le facem? Ce plan de afaceri, ce investiții imobiliare, acestea sunt planuri pe care fiecare și le face și le definește în funcție de resurse, de aspirații, de ambiții…Ce ne dorim noi pentru București – ne dorim să putem circula mai rapid, să poluăm mai puțin, să putem avea o viață pe stradă! Sunt foarte puțini oameni care au o viață “pe stradă”. Asta se întâmplă în afară. Am fost de curând la Lisabona.
Lisabona este foarte asemănătoare cu Bucureștiul. Din păcate și din fericire! Este un oraș dificil, în sensul că sunt foarte multe coline, din punct de vedere al traficului este un coșamr, sunt foarte multe mașini. Are aceleași obișnuințe de deplasare ca noi acest oraș, toată lumea se deplasează în mașină, parcările sunt haotice. Dar în același timp este și foarte multă lume pe stradă este foarte multă lume pe stradă. Oamenii merg pe jos foarte mult. Deci partea cu mobilitatea, cu transportul , este foarte urbană. Un copil astăzi nu se poate duce singur la școală, spre exemplu.
Chiar dacă se duce la școala de cartier, până acolo are de traversat locuri foarte agglomerate, depinde de zonă desigur. Nu e ușor pentru un copil în acest oraș. Ce ne mai dorim? Ne mai dorim un oraș care să fie un oraș European realmente din punct de vedere al culturii. Ne dorim o…scenă pe care artiștii români și internaționali să se regăsească.Scena românească culturală a evoluat foarte mult. Avem artiști foarte bine cotați în afară. Însă cred că se pot face mult mai multe lucruri aici în România. Ne dorim să se renoveze multe clădiri vechi. Și aici asemănarea cu Lisabona se termină – Lisabona fiind un oraș în care s-a investit foarte mult în renovarea clădirilor vechi (reconsolidarea seisimică etc). Iar patrimoniul pe care îl are Bucureștiul este mult subexploatat. Dacă toate clădirile vechi ale Capitalei ar putea fi repuse în circulație…
Cum au învățat francezii că acest concept de smart cities le poate îmbunătăți viața?
Mai mult decât atât: cred că ei continuă să învețe! E un proces care nu se termină. Trebuie să ai curajul să lansezi un proiect. Smart city este un oraș în care foarte multe lucruri sunt conectate, se pot lua măsuri colective într-un timp foarte scurt, de fapt acesta este avantajul pe care ni-l dă integrarea informației în viața noastră de zi cu zi. Și așa cred că au învățat francezii! Antrenându-se.
De ce credeți că românii au ales întotdeauna modelul francez?
Credeți? Mie România mi se pare o țară eclectică. Dacă eclectic poate însemna balcanic…Se regăsesc multe elemente din zona franceză. Dar avem și din zona germană, de exemplu. De ce modelul francez? Pentru că evident există o legătură istorică, o legătură culturală foarte puternică cu Franța, o legătură de limbă, dar nu aș putea să vă spun de ce Franța și nu Italia!
“Mă voi întoarce la anul pentru a sărbatori centenarul alături de români”, a fost promisiunea făcută de șeful de stat francez, Emmanuel Macron, după ce a vizitat Muzeul Satului. Mi se pare o promisiune frumoasă, care subliniază încă odată importanța relațiilor româno-franceze. În contextual declarației lui Macron să nu omitem faptul că Franţa a sprijinit puternic Unirea Moldovei cu Ţara Românească, în anul 1859, moment care determină o şi mai mare apropiere a celor două ţări, iar, mai apoi, istoricii francezi Jules Michelet şi Edgar Quinet susțin independența statului român obținută în 1877, prima Constituţie a ţării fiind de profundă inspiraţie franceză. Cum se vede, din preajma președintelui Franței, viitorul relațiilor româno-franceze?
“În urmă cu 80 de ani, un francez a venit să planteze un stejar de 10 ani. I-am spus preşedintelui că mă voi întoarce, pentru a planta un nou stejar, anul viitor”, a fost promisiunea făcută de șeful de stat francez, Emmanuel Macron, când a vizitat România, referindu-se la stejarul plantat de generalul Berthelot. Și reamintesc această declarație, tot în contextul celor discutate până acum. Ce i-a plăcut cel mai mult președintelui Franței în timpul vizitei sale “la pas prin București”?
Cred că i-a plăcut mult vizita la Muzeul Satului. A fost o etapă importantă a vizitei. Agenda a fost foarte încărcată, ceea ce pot să vă spun este că întâlnirea cu Comunitatea franceză a fost foarte puternică: au fost peste 700 de persoane prezente și conexiunea a fost realmente deosebită. S-au spus foarte multe lucruri în mod deschis. Cred că a fost o oportunitate de a dezinhiba un pic vocabularul și limbajul franco-român.
O dorință pentru 2018? În ceea ce ce privește a fi sustenabil, a fi smart, a fi în România în final!
Eu îmi doresc să fim ambițioși. Să vizăm foarte sus și să fim perseverenți. Ambiția este pentru mine un motor care ne poate trage mai departe.