Eșecul, greșeala sunt mult mai constructive atunci când sunt percepute ca oportunități de învățare. Pentru că acesta e adevărul. Numai că societatea noastră ne împinge să credem altceva. Încă din școală, eroarea e pedepsită... și cam atât. Foarte rare sunt ocaziile în care profesorul pune mai mult accent pe experiența de învățare în sine sau își face timp să lucreze cu elevul pentru a vede unde a greșit și de ce. Ei bine, cam așa ne comportăm și când devenim adulți și mergem la serviciu. Și nu numai. Fugim de greșeli, ne temem de ele și chiar și atunci când o comitem ne e greu să recunoaștem. Dar vine momentul în care viața ne dă o lecție pe calea grea: dacă nu învăţăm din greșeli, atunci cel mai probabil le vom repeta. Și uite-așa ne petrecem un timp din viața adultă să ne dăm seama cum să ne raportăm la greșeli. Toți greșim, dar cred că cea mai mare greșeală este că nu vorbim despre asta. Nu discutăm suficient despre lecțiile pe care le învățăm atunci când facem o eroare, nu simțim că avem cadrul propice la job ca să dezbatem aceste lucruri cu superiorul și colegii, nu stabilim cum putem merge în direcția dorită dupa un eșec, nu împărtășim suficient de mult experiențele de acest gen cu alții. Și, prin urmare, greșeala rămâne elefantul din cameră pe care adesea alegem să îl ignorăm. Dar lucrurile par că încep să se schimbe. Există semnale puternice că stigmatizarea greșelilor va fi la o scară mult mai mică odată cu intrarea în câmpul muncii a Generației Z.

Generația care îmbrățișează și înțelege că eșecul e o resursă

Când vine vorba de eșec, Generației Z nu îi este teamă să îl accepte. De fapt, peste 80% dintre aceștia consideră că acceptarea eșecului în cadrul unui proiect îi ajută să fie mai inovatori, iar 17% cred că eșecul îi face să accepte mai ușor riscuri noi, conform unui recent studiu EY derulat în rândul a 1400 de persoane din această categorie de vârstă. În special pentru Generația Z, a avea mentalitatea potrivită este esențial pentru succesul la locul de muncă. De fapt, peste două treimi (70%) dintre reprezentanții acestei generații cred că este mai important să fii perceput ca o persoană deschisă și curioasă decât să deții o anumită aptitudine sau cunoștințe de specialitate. În plus, membrilor Generației Z nu le este teamă să se confrunte cu o nouă provocare, aproape un sfert dintre aceștia (24%) fiind încântați și onorați de o astfel de oportunitate. Generației Z nu îi este frică să facă greșeli, mai ales când poate învăța din acestea. Aproape toți reprezentanții Generației Z (97%) sunt deschiși la evaluări, în mod constant, sau după finalizarea unui proiect sau a unei sarcini importante, iar 63% dintre respondenți preferă să primească feedback constructiv, punctual, în tot timpul anului. “Generația Z intră într-o lume în transformare totală de paradigmă. Părinții și bunicii tinerilor din generația Z au trăit etapele de educație – muncă – repaus într-un mod liniar, în timp ce ei vor avea o traiectorie cu totul diferită. Tinerii care intră acum în lumea muncii vor aborda secționat și interactiv aceste 3 etape de viață ca efect al erei digitale asupra felului cum lucram. Peisajul economic extrem de dinamic, cerințele de competențe noi la fiecare 5 ani, faptul că vârsta de pensionare crește în permanență, în timp ce sistemul de pensii devine limitativ, toți acești factori fac ca generația Z să devină una dintre cele mai <<elastice>>. Este extrem de bine-venit faptul că generația Z arată flexibilitate și disponibilitate pentru inovație și deschidere pentru eșecul aferent, pentru cicluri de învățare și reînvățare și, mai ales, pentru diversitate la locul de muncă. Dincolo de toate aceste aspecte pozitive, cel care mă bucură cel mai mult este faptul că par să fie mai dispuși să primească feed-back pentru a se dezvolta, în raport cu generația Y de exemplu, care manifestă mai degrabă tendința de a renunța decât de a se confrunta cu o oglindă care nu corespunde propriei imagini“, spune Andreea Mihnea, HR Director, EY România și Republica Moldova și EY South East Europe Talent Leader.

Design Thinking are un rol crucial când vine vorba de eșec

Tinerii înțeleg că eșecul reprezintă o experiență de învățare și o cale spre inovare, iar o parte din această victorie în ceea ce privește schimbarea de mentalitate se datorează și antreprenorilor care vorbesc deschis despre subiect, care sunt din ce în ce mai mulți. O să dau doar câteva exemple. Unicornul românesc UiPath are un departament cunoscut sub numele de ”Antreprenori Ratați”, un întreg TEDx românesc a fost dedicat ideii ”Dare to Fail”, iar Florin Talpeș, creatorul Bitdefender, vorbește în numeroase ocazii despre eșec și ce a învățat din greșeli. Deci paradigma începe să se schimbe cu pași mici, dar importanți. În plus, există mari șanse ca tinerii și copiii din ziua de azi să nu mai fie închistați în această mentalitate dăunătoare. Dar nu e musai să așteptăm 20 de ani ca să se facă schimbarea de generații și, în consecință,  să se schimbe modul de raportare la eșec. Trebuie să îndrăznim să fim mai curioși, să întrebăm mai mult și să împărtășim mai mult. Iar metoda Design Thinking poate fi un răspuns atât la problema ”ce fac când o dau în bară?”, cât și la ”cum fac să inovez mai mult și mai bine?”. Dacă nu sunteți familiarizați cu Design Thinking, va invit să citiți materialul: Gândirea-design sau cum să inovezi în siguranță. Am fost la Design Thinking Forum, unde două cuvinte au reprezentat laitmotivul evenimentului: eşec şi inovaţie. Lindsy Szilvasi, Innovation Program Manager, Dutch design.school şi Studio.Why, a spus că ne e teamă de eşec. Când suntem copii, creativitatea este la cote maxime, însă scade brusc odată ce înaintăm în vârstă. Interesant este că, după pensionare, graţie faptului că avem timp şi cunoştinţe, creativitatea revine în forţă. Pentru a scăpa de această paradigmă, Lindsy ne îndeamnă să nu renunţăm niciodată la "de ce"-uri. Ea conduce un program în Olanda, ţara sa natală, în cadrul căruia copiii fac design thinking în şcoală. De asemenea, ea susţine că tinerii profesionişti, abia avântaţi în câmpul muncii, merită să fie antrenaţi în design thinking ca să aducă un plus valoare companiilor. Această metodă te ajută să descoperi oportunităţi şi să formezi o cultură bazată pe inovaţie. Paşii către excelenţa în inovaţie sunt:
  • transparenţa: într-o organizaţie, informaţia ar trebui să circule orizontal şi vertical; astfel să creează relaţii bazate pe încredere; cere şi foloseşte feedback-ul ca să-i dai angajatului o voce şi o şansă să îşi exprime şi dezvolte ideile;
  • siguranţa psihologică: este necesară pentru ca toată lumea să-şi împărtăşească ideile fără teamă, libertatea de a fi creativ e crucială, dar pentru asta trebuie să acceptăm vulnerabilitatea şi să ne arătăm emoţiile; doar aşa relaţiile create vor fi cu adevărat fructuoase.
Prezentarea Alexandrei Popescu-Zorica, Head of Innovation, NN România, s-a numit "I have a dream, I want to fail". Ea a povestit cum acceptarea faptului că a greşit şi lepădarea de preconcepţii a ajutat-o să creeze un produs care să fie cu adevărat potrivit pentru clienţi şi să răspundă nevoilor lor reale. Ca să ajungi aici, trebuie să fii dispus să asculţi, iar cei care au succes învaţă repede din greşeli. Iar aici intervine "magia" design thinking-ului, căci te ajută să ajungi la adevăr. Mergi pe teren, vorbeşte cu lumea, ascultă ce au de spus, identifică-le nevoile şi apoi vei reuşi să inovezi. Nu te avânta în discuţii dacă tu ai ideile tale şi pui întrebările sau răstălmăceşti răspunsurile în aşa fel încât să se potrivească cu ce ai tu în cap. Pentru asta ai nevoie de o minte deschisă, eliberată de preconcepţii! Şi nu uita că inovaţia are nevoie de timp. Vlad Ungureanu, intraprenor la Start Case - Holcim, a pornit la drum să facp un startup digital în cadrul unei corporaţii. A eşuat de câteva ori, însă pentru a merge în direcţia corectă, întotdeauna s-a întors la elementul primordial: omul. Când a dat de un zid, a întrebat oamenii ce au nevoie şi ce vor să afle. Cunoaşte-ţi clientul, cunoaşte-i problemele şi înarmează-te cu răbdare, căci durează să creezi un produs inovator. Ana Krasovschi, Human Resources Director, Carrefour Romania, ne-a împărtăşit lecţia învăţată de ea: lasă deoparte ideile de care te îndrăgosteşti şi concentrează-te pe dorinţele clinţilor, pe ce trebuie să livrezi, nu pe impresiile tale. Vladimir Oane a vorbit despre nevoia de sens a omului modern, care lucrează mai puţin cu mâinile şi mai mult cu mintea, fiind mai departe de produsul finit. Iar cum rezultatul nu e neapărat palpabil, sensul e ceea ce face mersul la muncă în fiecare zi suportabil. In consecinţă, iteracţiunea directă cu oamenii este cea mai transformatoare experienţă. Design Thinking te ajută şi în sensul că îi lasă pe angajaţi să lucreze şi cu inima, nu doar cu creierul. Bianca Bardaş, Head of Marketing Operations, Orange RO, şi Corina Ghiaţău, Organizational Development Manager Orange RO, au vorbit despre cum compania şi-a lăsat angajaţii să inoveze. O mică parte dintre ei au intrat într-un proiect care avea ca scop remodelarea modului în care se face evaluarea anuală a angajaţilor la Orange România, folosind metoda Design Thinking. Drumul a fost solicitant, dar a meritat pe deplin, potrivit lor. Julian Lukaszewicz, Business Design Lead, Fjord/Accenture Interactive, a spus că după ce identificăm nevoile clienţiolor, este util să mergi mai departe de-atât, căci nevoile lor se schimbă sau nu le anticipează, tocmai de aceea trebuie să faci tu aceste lucruri, în baza experienţelor anterioare. Virgil Şoncuteanu, CEO Allianz Ţiriac Asigurări, a vorbit despre potenţialul creativ latent care se află la baza organizaţiei, dar şi la clienţi. Tocmai de aceea e indicat să îţi faci timp să-ţi asculţi angajaţii, să îi încurajezi să îşi spună opiniile şi ideile. La fel e şi în cazul clienţilor.
În final, vă las cu concluzia regăsită în cartea Design of business, scrisă de Roger Martin: Gândirea integrativă se referă la acea abilitate deosebită de a compara două sau mai multe modele opuse şi de a crea unul nou, folosind elemente din fiecare, rezultatul fiind superior celorlalte.
Nu-ţi fie teamă de eşec; Ascultă-ţi angajaţii şi clienţii; Eliberează-te de preconcepţii; Inovaţia durează.