Economia digitală: Estonia, un exemplu de bune practici pentru România

E un fapt cunoscut că Estonia a devenit un punct de referință în digitalizare, atât ca rapiditate a procesului, dar și a eficienței cu care funcționează. Deși această țară mică a făcut și ea parte din blocul comunist și a experimentat sechele istorice asemănătoare României, forța cu care s-a desprins de restul țărilor sovietic-comuniste este impresionantă. Felul în care a implementat tehnologia de ultimă oră la un nivel atât de eficient și funcțional o face unică în Europa și în lume, un adevărat exemplu de bune practici. Pentru a înțelege mai bine fenomenul l-am rugat pe jurnalistul letonian Maigurs Zigurs să ne vorbească despre o țară pe care o cunoaște destul de bine. Și ca să ieșim din teorie, un antreprenor român descrie experiența sa de e-residency în Estonia aici.

Omul modern și-a adăugat o extensie caracteristicilor sale native – tehnologia, ca parte componentă a existenței sale zilnice. Nu ne mai putem concepe viața fără telefonul mobil, televizorul inteligent sau smartwatch – suntem conectați de ceilalți prin intermediul platformelor de social media și tot ceea ce facem în rutina noastră zilnică are o cât de mică legătură cu tehnologia.

România este unul dintre cele mai avansate state din Uniunea Europeană în ceea ce privește viteza de internet (100 Mb/secundă), iar în 2018 deja ne pregătim pentru frecvențe de internet mobil la viteză 5G. Cu toate acestea, țara noastră este printre cele mai slab poziționate țări UE în ceea ce privește nivelul de digitalizare a serviciilor publice, de exemplu. La polul opus se găsește Estonia, o țară care a făcut la rându-i parte din blocul est-european comunist, dar care este una dintre cele mai avansate țări în privința digitalizării.

CUM AR PUTEA SCHIMBA DIGITALIZAREA SERVICIILOR VIITORUL ȚĂRII?

Fintech, tehnologii digitale, Internet of Things, digitalizare – oricum i-ai spune – toate înseamnă că o persoană beneficiază de o mulțime de avantaje la care nu ar mai putea renunța vreodată. Mediul online servește perfect intereselor comercianților, valoarea totală a câștigurilor obținute de pe această piață fiind de aproximativ 2, 5 miliarde de euro anual.

România are un nivel de conectivitate la nivel mobil de 68% și de 89% în ceea ce privește conectarea de pe dispozitive fixe, 56% utilizatori de internet mobil și doar 18% dintre cei care folosesc terminalele mobile o fac pentru a cumpăra online. Marea majoritate a utilizatorilor (74%) optează pentru folosirea dispozitivelor portabile pentru a posta și comunica pe platformele de social media.

Și totuși, doar 22% dintre firmele din România utilizează internetul pentru a face schimb de informații și numai 8% dintre aceste companii își emit facturile online. Stocarea datelor în serviciile de tip cloud este de numai 5%, în timp ce doar 4,3% dintre societăți au afaceri online prin intermediul cărora își comercializează produsele în mediul virtual (raportat la cifra de afaceri anuală).

ESTONIA ȘI ECONOMIA DIGITALĂ

Estonia a reușit să se transforme într-un reper al excelenței în ceea ce privește digitalizarea serviciilor pentru toate statele din Uniunea Europeană. Aceasta a reușit să ofere economiei digitale o nouă reprezentare, astfel încât, grație inițiativelor acestui stat, valoarea taxelor aplicate în mediul online să fie mult mai scăzută decât în cel terestru. S-au dezvoltat strategii clare de prevenire a situațiilor de criză managerială, dar și soluții pentru astfel de cazuri. De asemenea s-au pus în practică și o serie de inițiative care vor contribui la sporirea interesului comercianților pentru a-și muta afacerile în mediul digital.

România trebuie să urmeze acest exemplu pentru că numai așa o să avem parte de o ridicare a nivelului economic online. În momentul actual, în România, marea problemă este legată de gradul extrem de scăzut al implicării statului în digitalizarea serviciilor publice. Tot ceea ce înseamnă e-servicii publice se rezumă la crearea unui ghișeu electronic pentru plata taxelor și impozitelor populației. În rest, trebuie să ne mulțumim cu un procent minim de 6% utilizatori care înțeleg conceptul de e-guvernare, dar și cu unul de 63% în ceea ce privește partea de publicare online a documentelor oficiale.

Din câte se poate observa, atât statul român, cât și reprezentanții mediului privat mai au încă multe de învățat de la Estonia, o țară care a pornit de la aceeași infrastructură precară și mentalitate comunistă, dar care a înțeles că tehnologia și implementarea soluțiilor digitale înseamnă singura cale către progres și bunăstare economică.

E NEVOIE DE UN „GHID DE BUNE PRACTICI” ÎN PROCESUL DE ÎNVĂȚARE A MODULUI DE A TRĂI CU ROBOȚII ÎN ERA AI?

Un raport al UE indică în anul 2016 că până în 2021, industria Uniunii Europene să realizeze un profit în valoare de 110 miliarde euro doar din digitalizarea serviciilor publice și din implementarea practicilor digitale în domeniul privat. Inițiativele private pot atrage o parte din bugetul de 500 milioane euro pus la dispoziție tuturor statelor membre UE, care doresc să dezvolte centre de excelență și să se folosească de beneficiile oferite de implementarea tehnologiei în soluții inteligente de dezvoltare economică.

Trăim într-o lume din ce în ce mai tehnologizată, în care roboții industriali deja sunt folosiți pe scară largă în fabrici și în industria constructoare de mașini-unelte și alte produse. Această etapă în dezvoltarea umanității este legată strâns de înțelegerea interacțiunii cu tot ceea ce înseamnă lumea roboților. Trebuie să ne asumăm conviețuirea alături de aceștia și înțelegerea faptului că, din ce în ce mai mult, vom fi legați de aceștia în anii care urmează.

Așa cum până acum au fost prezentate ghiduri de bune practici de către UE pentru toate statele care sunt parte integrantă din acest angrenaj socio-economico-politic, un ghid de bune practici pentru a învața să conviețuim alături de „persoane” sau unități dezvoltate cu o capacitate mai ridicată de învățare decât a noastră este necesară pentru a ne ajuta să ne înțelegem mai bine propria umanitate.

VIITORUL ROMÂNIEI VA SUNA BINE ÎN CEEA CE PRIVEȘTE DIGITALIZAREA?

Populația din România încă este reticență la multe dintre caracteristicile prezentate de tehnologie, roboți și tot ceea ce ține de mare parte din evoluția tehnologică. Românii și-au însușit doar acele elemente care contribuie la sporirea nivelului de confort, dar încă nu s-au schimbat în ceea ce privește mentalitatea.

Estonienii au înțeles că viața lor este legată de aprofundarea a tot ceea ce înseamnă tehnologie și că este mult mai simplu dacă digitalizarea devine o parte a propriei lor identități personale și statale. Mediul privat din România a înțeles că digitalizarea este necesară pentru obținerea unui profit mai ridicat, de aceea, reprezentanții Asociației Române a Magazinelor Online și-au fixat drept obiectiv dublarea profitului până în 2025.

Oare statul român va înțelege la rându-i necesitatea digitalizării serviciilor oferite populației și va urma exemplul Estoniei? Vom avea parte de o accelerare în următorii ani a tot ceea ce înseamnă dezvoltarea e-comerțului și a facilitării obținerii unor taxe și comisioane mai mici ca urmare a creșterii gradului de digitalizare în viața noastră? Rămâne ca timpul să ne dovedească tuturor că Estonia nu este singura țară care a reușit să performeze în acest domeniu și că provocarea lansată de acest stat va fi urmată de toate țările membre ale Uniunii Europene!