Microîntreprinderile românești pierd teren după schimbările fiscale

Microîntreprinderile românești au scăzut la aproximativ o treime din nivelul înregistrat în 2022. Numărul lor evidențiază o transformare profundă în mediul antreprenorial, în contextul unor schimbări legislative și fiscale.

Situaţie alarmantă în cifre

Date recente indică că, în 2024, intrările în insolvenţă au crescut cu 9,4 %, iar suspendările de activitate au urcat cu 14,6 % faţă de 2023. Totuşi, numărul total de entităţi active a atins un nivel record, de aproape 1,7 mil. la finele anului.

Diana Florescu, analist economic KeysFin, afirmă că „unul dintre motivele creşterii numărului de închideri sau suspendări a fost modificarea OUG 16/2022 prin OUG 115/2023, care a redus numărul microîntreprinderilor pe care o persoană îl poate deţine… de la trei la una”.

Schimbări legislative cu impact imediat

Începând cu 1 ianuarie 2023, OUG 16/2022 introduce condiţii stricte: microîntreprinderea trebuie să aibă cel mult 500 000 € cifră de afaceri, un angajat şi capital privat, iar un asociat nu poate deţine mai mult de 25 % din alte trei microîntreprinderi.

Prin OUG 115/2023 s-a impus limită la o singură microîntreprindere deţinută. Efectele au fost imediate. Mii de firme au trecut sub impozitul pe profit de 16%.

Turbulenţe în mediul antreprenorial

Dragoş Pufulete, membru în boardul CNIPMMR, avertizează că mediul de afaceri suferă fără măsuri constante de sprijin: „Pentru prima dată în ultimii ani, numărul total al companiilor comerciale a scăzut…”. El atrage atenţia asupra faptului că programele de sprijin pentru IMM-uri au fost discontinue (2017, 2019, 2022), ceea ce sabotează stabilitatea şi creşterea antreprenorilor .

Consecințe economice concrete

Trecerea la impozit pe profit determină inflație. CNIPMMR avertizează că firmele vor transfera costurile asupra clienților, ceea ce va reduce competitivitatea produselor româneşti pe piaţa externă şi internă. În plus, scade impulsul pentru modernizare şi digitalizare.

Eurostat indică faptul că 72 % dintre firmele româneşti rămân cu nivel foarte scăzut de digitalizare, o problemă ce se adânceşte pe fondul presiunilor fiscale.

Viitor incert

Deşi numărul companiilor active crește, echilibrul demografic rămâne fragil. Dacă mai multe firme dispar decât se înființează, administrația pierde contribuțiile fiscale şi valoarea adăugată pe termen lung.

Pentru contracararea acestor tendinţe, specialiştii de la CNIPMMR solicită politici coerente. Finanțarea stabilă, ajustarea plafonului de venituri pentru microîntreprinderi și sprijin digital ar putea stimula revenirea antreprenorială.

CITEȘTE ȘI: Investițiile nete din economie cresc cu 4,3% în primul trimestru

România traversează o perioadă critică pentru mediul microîntreprinderilor. Legislația a transformat fundația fiscală, iar efectele s-au văzut imediat. Instituţiile de sprijin cer adaptare rapidă: reintroducerea facilităților fiscale, programe de finanțare, și încurajarea inovării. Fără acestea, numărul micilor firme va continua să scadă, iar economia va pierde din competitivitate.

Foto: ID 110252172 | Office © Sarinya Pinngam | Dreamstime.com