De la jocuri video pe casete la o firmă cu 640 de angajaţi

Pasionat, ca orice copil din generația lui, de jocurile video, care, pe atunci, se încărcau de pe casetă, Voicu Oprean s-a orientat aproape firesc către Facultatea de Calculatoare. După finalizarea studiilor, a început să lucreze în IT. A prins chiar perioada „romantică” a industriei, după cum spune el, când oamenii abia descopereau conexiunea prin modem la internet sau e-mailul.

Primul contact relevant cu realitățile IT-ului l-a avut însă când lucra într-o companie de profil din California. Acolo s-a gândit, pentru prima dată, la posibilitatea de a dezvolta o companie software în România. Tot atunci a ales și numele: AROBS, adică Advanced Romanian Business Solutions.

Când i-a fost respinsă cererea de prelungire a vizei în SUA, a revenit în țară, s-a angajat într-o companie IT din Cluj și a continuat programul MBA început încă dinaintea plecării în State. „Pe atunci, în IT se lucra și câte 12 ore pe zi. De aceea, trebuia să găsesc o formulă prin care să reușesc să muncesc și, în același timp, să învăț pentru ultimele examene”, își amintește Voicu Oprean.

Efortul lui nu a fost însă pe placul angajatorului de atunci, care, când a aflat că urma un MBA, a decis să-l concedieze. Acest episod l-a convins că a venit momentul să își deschidă propria afacere.

Cum a crescut un business de apartament

AROBS a apărut ca o firmă de apartament, cu doi programatori buni la toate – Voicu Oprean și un coleg. La finalul anilor '90, piața era dominată de hardware, oamenii se conectau la internet prin dial-up şi descopereau beneficiile motoarelor de căutare şi ale e-mailului. Lucrau pentru clienți externi, care veneau din țări unde tehnologia era mult mai dezvoltată decât în România, așa că marea provocare era să le înțeleagă așteptările. „Chiar îmi aminteam, zilele trecute, cu un coleg de un episod amuzant, când un client le ceruseră să dezvolte o aplicație pentru internet banking, iar ei nici măcar nu puteau să își imagineze ce înseamnă un astfel de serviciu și nici nu aveau dispozitivele necesare pentru teste. Au acceptat, evident, proiectul și au încercat să dezvolte o soluție după o documentare exhaustivă, dar șansele de reușită erau minime din start. Au pierdut clientul”, își amintește Voicu Oprean.

Primul proiect câștigător al AROBS a fost un mini-ERP, pe care l-au dezvoltat de la zero și l-au implementat la un singur client din România. Ulterior, au început să ofere servicii de programare companiilor străine. „Chiar dacă rămâneam pe linia de plutire datorită outsourcing-ului, știam că este doar o chestiune de timp până vom începe să dezvoltăm produse proprii”, mai spune el. Totuși, primele trei produse au fost un eșec. Au fost urmate însă, în 2003, de soluția de automatizare a forței de vânzări, Optimall SFA, iar în 2005, de soluția pentru managementul flotelor auto, TrackGPS, cu care au ajuns să fie lideri de piață în România. „Din acel moment, AROBS a crescut organic, ne-am extins la nivel național și am intrat pe piețe noi”, rememorează Voicu Oprean.

„Visul absolvenților români e să aibă o carieră într-o multinațională, nu să dezvolte o afacere proprie”

Dincolo de suișurile și coborâșurile specifice oricărui business, Voicu Oprean crede că marea provocare a industriei este de a-i face pe oameni să inoveze și să lucreze în echipă.

„Societatea în care au crescut acești tineri și sistemul în care s-au dezvoltat le-a cam tăiat aripile. Din acest motiv, visul majorității absolvenților nu este de a pune pe picioare o afacere proprie, așa cum se întâmplă în fostele țări de după Cortina de Fier, de exemplu în Cehia sau Polonia, ci de a avea o carieră într-o multinațională”. Voicu Oprean spune că acesta este și motivul pentru care nu ne prea iese inovația în România, deși se vorbește despre țara noastră ca fiind noul Silicon Valley al Europei.

În AROBS, el și-a fixat un obiectiv foarte clar în ceea ce privește inovarea continuă: dezvoltarea unui nou produs inovator în fiecare an. „Este mult mai rentabil să dezvolţi produse proprii, chiar dacă acest proces înseamnă mai multe investiţii şi mai puţini bani pe termen scurt în bugetul companiei. Experiența ne arată însă că este tot mai greu să ieși pe piață cu produse viabile. De aceea, consider inovarea cea mai mare provocare a momentului”, conchide Voicu Oprean.

AROBS înseamnă o echipă multinațională și peste 640 de angajați și colaboratori în șase centre din România (Cluj, București, Iași, Baia Mare, Târgu Mureș și Suceava) și în Chișinău, Budapesta și Jakarta.

Un manager de top este acea persoană care știe să-i motiveze și să-i inspire pe cei cu care lucrează. Un manager și un lider în același timp – Voicu Oprean, CEO AROBS.

PRODUCTIVITATEA ANGAJAŢILOR

Voicu Oprean crede că oamenii sunt productivi şi implicaţi atunci când le place ceea ce fac şi simt că angajatorul le oferă un mediu în care să se dezvolte atât profesional, cât şi uman. „Îmi place să cred că, în ciuda faptului că suntem peste 600 de colegi, oamenii nu se simt ca nişte numere în evidenţele Departamentului de Resurse Umane”.

Dincolo de trainingurile tehnice sau team-buildingurile organizate în fiecare an, angajaţii valorizează timpul lor. De aceea, a fost implementat în companie un sistem de ore flexibile de lucru, de care se bucură mai ales cei care au copii. Când ai program de la 9 la 17, îţi mai rămâne puţin timp pentru familie, dar copilul nu poate aştepta până îşi termină mama sau tata munca. „În calitate de părinte a trei copii, înţeleg acest lucru foarte bine, aşa că mă bucur să ştiu că, datorită acestui program, colegii noştri reuşesc să îşi organizeze timpul mai bine. În plus, acest lucru îi şi responsabilizează să îşi facă munca, indiferent că sunt la birou sau în afara lui.”

Este mult mai rentabil să dezvolţi produse proprii, chiar dacă acest proces înseamnă mai multe investiţii şi mai puţini bani pe termen scurt în bugetul companiei. Experiența ne arată, însă, că este tot mai greu să ieși pe piață cu produse viabile, de aceea, consider inovarea cea mai mare provocare a momentului.
Voicu Oprean, CEO AROBS

A făcut sport de performanţă de mic, dar, la un moment dat, a renunţat. A revenit la această pasiune când, la o probă de ştafetă, a simţit că nu poate termina cursa de 10 kilometri. După această experienţă, a reluat serios antrenamentele, iar în 2013 a vrut să vadă dacă îşi poate depăşi barierele fizice şi mentale: a participat la primul său Ironman, în Elveţia, la Zürich. A abandonat după 28 de km de alergare, în timpul ultimei probe, şi 13 ore de efort susţinut. În 2014 însă, a reuşit să termine primul său triatlon, urmat de încă două şi de promisiunea să participe şi să termine câte un Ironman în fiecare an.

De regulă, Voicu Oprean îşi petrece timpul liber cu familia sau face sport. „Familia este cea mai importantă pentru mine, îmi dă echilibru şi energia de a mă trezi în fiecare zi şi de a duce lucrurile mai departe”, spune el.

Când nu stă cu familia şi nu face sport, Voicu Oprean participă la cursurile Harvard Business School şi London Business School, într-un program de educare continuă, care durează câte o săptămână în fiecare an.

Articol preluat din numărul 239/august 2017 al Revistei CARIERE. Pentru detalii legate de abonare, click aici