De la tânăr fără direcţie la lider recunoscut
După terminarea liceului, spre surprinderea părinților, Ionel Geană a ales să urmeze stagiul militar. Era un copil fără direcție, după cum spune. A terminat un an la Vânătorii de Munte, unde a învățat să supraviețuiască pe munte, în pădure și, mai ales, în colectiv. „Când am terminat stagiul, aveam 20 ani și eram deja maturizat”, spune Geană. Dar, în afară de asta, știa ce vrea să facă: să investească în el, să facă o facultate și să se angajeze pentru a deveni independent financiar.
Astfel, s-a angajat ospătar la Pizza Hut și a intrat la Facultatea de Drept. Concomitent, a urmat alte cursuri, doi ani de engleză intensiv la Cercul Militar Național și diferite module de calculatoare.
A ales Dreptul, deoarece crede că acest domeniu te ancorează în realitate, te face echilibrat; după terminarea facultății ți se deschid ochii, ți se dezvoltă gândirea critică.
„Din punctul meu de vedere, Facultatea de Drept nu este neapărat o propulsie spre Magistratură sau Avocatură, cunoștințele acumulate pot fi puse în practică în oricare altă meserie”, spune Geană, care, de altfel, nu s-a simțit atras de Magistratură după licență, precum ceilalți contracandidați, mulți dintre ei la a doua sau a treia încercare.
Atunci a aflat că se organizează un training de o lună pentru a face parte dintr-o echipă de consilieri financiari globali ai unui fond de investiții. Zilnic, timp de o lună, a învățat despre vânzări de la un profesionist în domeniu. A fost selectat să facă parte din echipa de consilieri și a urmat un an de întâlniri cu potențialii clienți ai grupului. „Am învățat să ascult, să observ, să înțeleg nevoile clienților și, mai ales, să îmi organizez timpul”, spune el.
Începuturile la GOPET
În acest context, în anul 2004, când GOPET România era la început de drum, cu un sediu în Otopeni și o echipă formată din trei persoane, la interviul cu CEO-ul companiei, lui Ionel Geană i s-au descris niște perspective care se potriveau ca o mănuşă cu aspiraţiile lui.
A parcurs, de-a lungul timpului, toate etapele specifice departamentului operațional, începând de la Business Developer, Team Leader, Freight Developer Manager și până la Business Unit Manager, poziția pe care o ocupă acum.
De altfel, întreaga echipă a început să se dezvolte, compania s-a mutat în București, într-o clădire de birouri, unde a ocupat inițial un etaj, apoi două. Acum trei ani, când a fost nevoie de un spațiu mai mare, s-au mutat într-o clădire nouă din nordul Capitalei.
„Practic, așteptările create de la primul interviu s-au împlinit”, spune el. Geană coordonează o echipă care face parte din departamentul operațional al GOPET România și care deservește o regiune formată din Suedia, Norvegia, Finlanda, Polonia și țările Baltice, Lituania, Letonia, Estonia.
Pentru a nu intra în rutină în cei 13 ani de când lucrează în companie, dar și din nevoia de dezvoltare, și-a îmbunătățit permanent cunoștințele prin traininguri susținute atât în țară, cât și în străinătate, aspect care l-a ajutat să poată oferi la rândul lui traininguri atât pe zona de hard skills, cât și soft skills. (Train the trainers, Advanced Selling Techniques, Negotiation & Influencing Fundamentals, International Accounts and Teams, Practical Emotional Intelligence, Certificate de competență profesională în Transport Rutier național și internațional de marfă etc.).
Cea mai mare provocare a industriei pentru el a fost crearea unei colaborări de lungă durată atât cu clienții, cât și cu furnizorii de servicii de transport. Cu clienții, oferindu-le servicii de calitate pe toată durata anului, indiferent de contextul pieței, iar cu transportatorii, prin flexibilitate, disponibilitate și o foarte bună planificare.
Cum să construiești un puzzle uman
Una dintre marile provocări pentru Ionel Geană a fost formarea și coordonarea unei echipe performante. Oamenii sunt diferiți, există multe tipuri de personalități, unii sunt axați pe persoane – caută consensul, cooperarea, alții pe rezultate – cedează calitatea pentru viteză, sunt ușor individualiști, alții analitici – preciși, caută dovezi și planifică pas cu pas, și mai sunt şi cei energetici – entuziaști, spontani, optimiști.
Geană se încadrează în ultima categorie, iar cea mai mare provocare din punctul său de vedere este să ai capacitatea să construiești un ‚puzzle’ uman care să lucreze la capacitate maximă, fără să ignore nevoile și vulnerabilitățile fiecărui individ în parte.
În același timp, el consideră că managementul timpului reprezintă un factor foarte important pentru productivitatea echipei. În acest sens, a stabilit împreună cu echipa un plan de cinci ore de muncă efectivă, restul lăsându-l neprevăzutului. Întreaga echipă pleacă la 17:30 de la birou. „În cazul în care nu îți ajunge timpul la birou, înseamnă că nu te poți autoorganiza eficient, iar stabilirea priorităților nu a fost făcută corect. Acest lucru îți va afecta inevitabil atât viața personală, cât și productivitatea la serviciu”.
De asemenea, implicarea reprezintă un rezultat al motivării, iar motivarea vine din recunoașterea meritelor, atenția acordată, siguranță și, nu în ultimul rând, apartenența la o echipă unită și puternică. „Cele opt ore petrecute la birou înseamnă mai mult timp decât petrecem în familie, iar pentru a fi implicați, oamenii au nevoie de un mediu de lucru plăcut și creativ, un loc în care fiecare să poată fi autentic și să vină cu propriile idei”, mai spune Geană.
Între echilibru şi echilibristică
Ionel Geană spune că e dependent de sport, care are pentru el un efect de reîncărcare a bateriilor, o meritată autogratificare. Face sport de 4 ori pe săptămână, alternând forţa, cardio, kickboxing, alergarea sau bicicleta.
De asemenea, îi plac maşinile sport şi condusul, dar şi călătoriile. În funcţie de program, profită de evadări mai lungi, ori mai scurte, alături de familie şi de cei apropiaţi.
„Într-o eră a vitezei şi a rolurilor umane multiple, pentru a împăca viaţa profesională cu cea personală este nevoie de autodisciplină şi echilibru. Îmi place să cred că ele nu devin antagonice în momentul în care vrei să excelezi într-una din cele două sau chiar în amândouă. Asumându-mi riscul de a părea idealist, cred în complementaritatea lor”, spune Geană.
Manager de top înseamnă un fin psiholog și un foarte bun trainer, un om capabil să comunice clar și să-și adapteze mesajul, indiferent de tipul audienței și de experiența participanților. Un om care știe să pună nevoile celorlalți înaintea propriilor nevoi. Concentrat pe echipă și clar în stabilirea obiectivelor. Serios, demn de încredere, charismatic, entuziast și cu simțul umorului.
Un manager de top știe să te facă să râzi. Râsul eliberează endorfine, analgezicele naturale ale corpului. Pentru mine este ca un «jogging interior» care ajută la redobândirea echilibrului și la eliminarea stresului. (Ionel Geană, Business Unit Manager GOPET România)
Articol preluat din numărul 239/iulie – august 2017 al Revistei CARIERE. Pentru detalii legate de abonare, click aici.
CITEŞTE ŞI: De ce ne blocăm în resursele pe care nu le avem?
CITEŞTE ŞI: Succes de marketing? Povestea hotelului de pe malul Mării Negre, care a făcut istorie