Majorarea salariului minim în ritmul propus de Guvern va lăsa tinerii fără joburi şi va avea efecte negative pentru firme

"Incapacitatea de adaptare pe termen scurt a companiilor, prin creşterea valorii adăugate pentru acomodarea cheltuielilor în creştere, poate duce la dificultăţi financiare sau chiar întreruperea activităţii.

Cel mai elocvent exemplu în acest sens este sectorul fabricării produselor textile, care înregistrează în ultimii trei ani cel mai ridicat procent al companiilor insolvente raportat la numărul firmelor active", arată studiul de impact realizat de Iancu Guda, remis Revistei CARIERE.

În plus, măsura ar avea şi alte efecte grave, mai ales asupra celor care trebuie să intre pe piaţa muncii.

"Creşterea şomajului în rândul tinerilor, în condiţiile în care aceştia reprezintă segmentul cu experienţa cea mai redusă din forţa de muncă. Conform cifrelor Eurostat (…), deşi rata generală a şomajului din România este una dintre cele mai scăzute din UE (şi aproape de şomajul natural în marile oraşe), situaţia arată mult mai prost dacă ne concentrăm doar asupra categoriei de vârstă 20-25 de ani, unde România înregistrează al treilea cel mai ridicat nivel, respectiv 24,2%", arată studiul.

Alte efecte nocive ar fi accentuarea polarizării şi creşterea diferenţelor dintre companiile mici şi cele medii sau mari şi descurajarea antreprenoriatului, mai ales atunci când există impredictibilitate cu privire la evoluţia viitoare a cadrului fiscal şi altor cheltuieli, mai arată studiul de impact.

“Salariul minim pe economie a fost majorat de 12 ori în ultimii 8 ani, noul plan de guvernare indicând alte 3 majorări până în anul 2020, când acesta ar urmă să ajungă la 2.400 RON, faţă de nivelul actual de 1.450 RON. Astfel, ponderea salariului minim în nivelul mediu a crescut de la 27%, în anul 2008, şi poate depăşi nivelul de 60% până în 2020.

Această dinamică confirmă faptul că majorările consecutive ale salariului minim pe economie s-au realizat într-un ritm foarte accelerat, care nu a fost susţinut de evoluţia corespunzătoare a productivităţii înregistrate la nivelul mediului de afaceri. În acest context, mă aştept la persistenţa efectelor negative pe termen scurt cauzate de majorarea nesustenabilă a salariului minim: descurajarea antreprenoriatului, accentuarea diferenţelor dintre firmele mari şi cele mici, creşterea şomajului în rândul tinerilor.

Din păcate, realitatea ultimilor zece ani ne indică lipsa fundamentelor structurale care să susţină propagarea unor posibile efecte pozitive pe termen mediu-lung (creşterea consumului care să antreneze avansul sustenabil al producţiei interne, fundamentată pe un management financiar solid). În concluzie, majorarea repetată a salariului minim generează efecte negative pe termen scurt care vor persistă un dauna efectelor pozitive improbabile pe termen mediu-lung”, a declarat Iancu Gudă, preşedintele AAFBR (Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari din România) şi lector IBR (Institutul Bancar Român).

POSIBILE EFECTE POZITIVE, DOAR DACĂ SE FORMEAZĂ O CONJUNCTURĂ FAVORABILĂ

Potrivit raportului citat, pe termen mediu-lung (3-5 ani), efectele sunt vizibile cu preponderenţă la nivel macroeconomic şi pot fi pozitive mediului de afaceri doar într-un anumit context proprice, respectiv o spirală cu efecte multiple care poate funcţiona favorabil doar în următoarea succesiune:

– Creşterea venitului disponibil, pe fondul avansului salariului, să fie orientată către consum. În caz contrar, dacă veniturile suplimentare sunt orientate către economisire, această ar trebui să ducă ulterior la reducerea costului de finanţare şi susţinerea investiţiilor, pentru continuarea spiralei. Altfel, spirala se opreşte în acest punct, şi creşterea salariului minim pe economie nu are decât un rol de redistribuire (de la capital către muncă);

– Consumul să antreneze producţia internă, care să fie elastică prin spirit antreprenorial, inovare şi investiţii. Altfel, dacă consumul este orientat către importuri, creşterea salariului minim pe economie creează creează noi locuri de muncă în străinătate (sursă importurilor), deficit commercial, presiuni pe deprecierea monedei locale şi inflaţie;

– Pentru ca etapa anterioară să se realizeze, mediul de afaceri are nevoie de următoarele condiţii: predictibilitate (fiscală, juridică), reforme structurale (lupta împotriva corupţiei şi economiei subterane, debirocratizare);

– Creşterea producţiei interne să fie sustenabilă din perspectiva managementului financiar. Aceasta implică o structura corespunzătoare a capitalurilor, investiţii productive şi creşterea marginilor de profitabilitate ale companiilor.

"Pentru a asigura o sustenabilitate pe termen lung, majoritatea profiturilor astfel obţinute ar trebui reînvestite în companie pentru creşterea competitivităţii firmelor româneşti în contextul concurenţei acerbe (creşterea consumului va atrage interesul jucătorilor internaţionali care încă nu sunt prezenţi în piaţă locală). În contextul în care noile propuneri fiscale indică eliminarea impozitului pe dividend începând cu anul 2018, scenariul reînvestirii profiturilor este foarte puţin probabil!", arată autorul studiului.

CUM VREA GUVERNUL SĂ CREASCĂ SALARIUL MINIM

Potrivit programului de guvernare, nivelul salariului minim brut în România, în următorii trei ani, va fi de:

• 2.000 lei în 2018,
• 2.200 lei în 2019,
• 2.400 lei în 2020.

Pe de alta parte, în cazul celor cu studii superioare, salariul minim brut va fi diferenţiat, astfel:

• 2.300 lei în 2018,
• 2.640 lei în 2019,
• 3.000 lei în 2020.

În prezent, salariul minim brut pe economie este de 1.450 de lei şi a crescut de 12 ori în ultimii 8 ani, astfel că România consemnează cel mai rapid avans din toate statele membre UE.

PE ACEEAŞI TEMĂ:

• Salariul minim diferenţiat, în funcţie de studii: Oamenii de afaceri cred ca e o idee proastă

• Avertisment despre creşterea salariului minim: Să gândim înainte să acţionăm!

• Companiile private vor mări lefurile în medie cu 4,5% în 2017 – Riscurile creşterii salariului minim