Taxe întregi pentru munca part-time: Măsura va împovăra firmele şi ar putea duce la concedieri

Taxarea suplimentară a muncii part-time va fi valabilă până la finalul anului şi doar pentru acei angajaţi care nu obţin venituri din alte surse (contracte full-time sau pensii).

Mihaela Niţu, avocat senior la Gruia Dufaut Law Office, a explicat pentru Revista CARIERE un astfel de contract este utilizat mai ales în cazul tinerilor, care lucrează pe durata studiilor şi care pot, astfel, să aibă şi o sursă de venituri. Astfel de contracte sunt des întâlnite de asemenea, în cazul firmele mici, care nu au nevoie pentru anumite activităţi de un salariat care să lucreze doar câteva ore pe zi.

"Dacă angajatorul ar fi obligat să plătească pentru un contract part-timp contribuţii la nivelul unui salariu minim pe economie, atunci ne putem imagina că, în cele mai multe situații, va apărea o creștere a costurilor ce îl va termina pe respectivul angajator să renunţe la contractele în cauză. Firmele mici vor avea în aceste condiții varianta de a opta pentru un cumul de funcții, dând acele atribuții pentru care anterior exista un contract part-time unui salariat deja existent, pentru a evita o creștere a costurilor", a menţionat Mihaela Niţu.

CALCULE TAXE PART-TIME VS. SALARIUL MINIM

Haideţi să vedem cu cât vor creşte costurilor pentru angajatori dacă munca part-time va fi taxată la nivelul salariului minim brut pe economie.

În prezent, pentru un salariat care lucrează part-time, două ore pe zi, 21 de zile pe lună, angajatorul trebuie să plătească un salariu brut de cel puţin 361 de lei. La această sumă, contribuţiile companiei la stat sunt în valoare de 83 de lei, potrivit calculelor noastre, care vor ajunge până la 329 de lei dacă se va face raportarea la salariul minim brut pe economie, de 1.450 de lei, aşa cum vrea Guvernul.

Prin urmare, costurile pentru companie vor creşte cu 250 de lei pentru fiecare angajat part-time. Iar o povară fiscală mai mare poate avea drept consecinţă o serie de concedieri.

Planul Ministerului Finanţelor este să aducă în visteria statului graţie acestei măsuri venituri suplimentare de 620 milioane lei în 2017, însă dacă oamenii vor rămâne fără joburi, atunci suma va fi considerabil mai mică decât cea propusă.

A FI SAU A NU FI ÎN ZONA GRI

Mai mult, oficialii guvernamentali au mai transmis că decizia de a taxa suplimentar veniturile part-time are şi un alt scop. Potrivit datelor oficiale, cu un singur job part-time pentru care angajații primesc circa 500 de lei, apar peste 360.000 de români, iar autoritățile susțin că suma primită de aceștia este prea mică pentru a fi adevărată.

Însă avocatul Mihaela Niţu susţine că aplicarea unei astfel de măsuri ar avea un impact destul de limitat în ceea privește posibilitatea de a scoate la lumină veniturile nedeclarate în cazul angajatului care prestează muncă full-time, dar care e plătit pe un contract de muncă part-time.

"Cauza acestor venituri « gri » este, pe de o parte, povara fiscală care apasă în continuare în special pe business-urile mici si mijlocii, iar pe de altă parte, chiar lipsa de productivitate a firmei si eficienţa redusă a proceselor interne din cadrul acesteia, ceea ce îi determină pe patroni să caute soluții simple şi mai rapide de a-şi reduce prin orice mijloace costurile operaţionale.

Cel mai probabil că doar o creştere a fiscalității pe anumite tipuri de contracte nu va ajuta prea mult statul, sumele astfel recuperate fiind in mod previzibil minime, iar pe de altă parte nici nu îi va opri pe întreprinzători să caute noi mijloace de a ocoli legea", a punctat avocatul.

BENEFICII PENTRU ANGAJAŢI? PREA MICI CA SĂ FIE NOTABILE

Ministerul Finanţelor susţine că măsura îi va avantaja pe angajaţi, care vor avea contribuţii mai bune la pensii. Doar că sumele sunt prea mici ca să facă diferenţa la bătrâneţe.

• La un salariu brut de 361 de lei, CAS-ul plătit de angajator şi angajat ajunge la 95 de lei.
• La un salariu brut de 1.451 de lei, CAS-ul plătit de angajator şi angajat ajunge la 381 de lei.
• Diferenţa este de 286 de lei.

Numai că măsura se va aplica doar timp de 6 luni, ceea ce înseamnă că angajaţii part-time vor primi în plus la pensie doar 1.716 de lei. Da, e vorba de bani extra, dar suma e de-a dreptul nesemnificativă dacă stăm să ne gândim că se va împărţi pe durata mai multor ani.

VOCEA ANGAJATORULUI

Am vrut să luăm şi pulsul patronilor de companii în ceea ce priveşte această măsură, aşa că am dezbătut problema pe Grupul Antreprenorilor din România de pe Facebook. Concluziile sunt următoarele:

– va fi mai greu pentru studenţi să-şi găsească de muncă,
– măsura are un singur scop: să aducă mai mulţi bani la buget pe spatele companiilor.