Wellbeing la locul de muncă – o modă sau o necesitate?

Încercarea stabilirii unui echilibru între sfera profesională și cea socială a oferit rezultate relevante pentru creșterea gradului de fericire și productivitate în muncă. Aceste activități de corporate wellbeing sunt fondate, desigur, pe conceptul „win-win”. Cu cât angajatorul investește mai mult în calitatea și durabilitatea angajaților, cu atât mai eficiente și calitative vor fi rezultatele.

Relațiile dintre colegi și, implicit buna funcționare a unei companii, urmează un drum ascendent de când preocuparea pentru angajați ocupă un rol important în viziunea angajatorilor. Astfel, investiția în resursele umane este o acțiune care urmărește concepte precum fericirea la locul de muncă, productivitatea muncii, dezvoltarea profesională și personală a angajatului, variabile de care depinde direct calitatea serviciilor unei companii. Ținta într-o societate de consum este ca omul să își îmbunătățească productivitatea prin eficientizarea muncii. Pentru ca acest lucru să fie posibil, el trebuie să lucreze într-un mediu optim, care să îi potențeze starea de bine. Această dispoziție este generată de armonia a trei elemente, unite sub umbrela wellbeing: fizic, psihic si emoțional.

Comparând rezultatele în termeni de productivitate, sănătate și nivel de satisfacție al lucrătorilor surprinse în sondaje de opinie (înainte și după implementarea programelor de wellbeing), s-a ajuns la concluzia că aceste măsuri sunt o necesitate în cadrul oricărei companii care dorește dezvoltarea multilaterală a lucrătorilor. Departe de a mai fi considerate o simplă modă în companiile cu resurse mari pentru a fi investite în bunăstarea angajaților, programele de corporate wellbeing și-au dovedit în nenumărate survey-uri utilitatea și impactul semnificativ.

De exemplu, în cadru unui articol publicat de American Journal of Health Promotion, care concentrează 62 de studii efectuate pe această temă înainte de 2012, se arată că, datorită programelor de corporate wellbeing, în rândul angajatorilor americani s-a înregistrat o scădere cu 25% a ratei de absenteism ca urmare a problemelor de sănătate (mai puține concedii medicale), precum și a costurilor generate de asigurările medicale.

Programele de wellbeing pun accent în primul rând pe unicitatea angajatului și încurajează talentele și preocupările specifice fiecăruia în parte. Aducerea în prim-plan a beneficiilor pe plan profesional și social dobândite în urma participarii la inițiativele de wellbeing și, în egală măsură, susținerea și încurajarea continuității acestora, sunt mișcări eficiente în direcția obținerii unei stări cât mai plăcute la locul de muncă. Totuși, rezultatele unei astfel de inițiative nu se limitează doar la crearea unei atmosfere pozitive la job. Acesta este, desigur, rezultatul imediat, din care vor decurge efectele vizibile pe termen lung. Ne referim aici la loialitatea pe care angajatul o va dobândi față de compania care pune accent pe preocupările sale personale, deci la o rată de retenție mai mare. Mai mult decât atât, angajatul va înțelege că este privit drept o persoană pe care este concentrată o doză de atenție sporită, nu ca o resursă importantă pentru profit. O astfel de atitudine va conduce, desigur, la îmbunătățirea randamentului și creșterea productivității pe termen mediu și lung.

Este incontestabil, așadar, că starea de bine la locul de muncă se conturează drept o necesitate, devenind un factor decisiv pentru potențarea performanței angajaților. Corporate wellbeing-ul a trecut de la trend la necesitate odată cu dezvoltarea atenției asupra conceptelor de employer branding și employee satisfaction. Dacă până acum câtiva ani acesta era privit drept un „nice to have”, cu timpul devine un „must have”, influențând nu doar indicele calitativ al activităților din cadrul companiei, dar și cadrul social și emoțional.

Alecsandra Ioniță, CEO & Wellbeing Specialist SmartExperience.

Cu o experiență de 13 ani în marketing, comunicare și vânzări, atât la nivel local, cât și global, Alecsandra și-a concentrat activitatea din ultimii 6 ani pe consultanță specializată în corporate wellbeing.

În anul 2010, a înființat divizia de Wellbeing a SmartExperience, care, în prezent, numără 70 de facilitatori și are în portofoliu 30 de clienți constanți pentru care organizează peste 50 de tipuri de ateliere reCreative.

Parcursul profesional include funcții executive și de decizie în managementul unor companii precum Washington Group International, Karl Heinz Dietrich, La Strada Deco și Fundația Calea Victoriei, acoperind industriile: logistică, FMCG și ONG.