Inovatorii sociali ai lumii. Exemple de bune practici pentru România

Programul Ashoka Localizer identifică probleme românești și caută soluții testate din rețeaua globală de peste 3.500 Ashoka Fellows, antreprenori sociali de top din toată lumea.

De pildă, în România anului 2017, peste 1 milion de hectare de terenuri nu sunt folosite. Pentru a combate această problemă prezentă și în Franța, Sjoerd Wartena și Jérôme Deconinck au pus bazele fundației Terre de Liens, care mobilizează investiţii sociale şi donaţii pentru a facilita accesul tinerilor fermieri interesați de agricultura biologică la terenuri agricole nefolosite. Din 2003, Terre de Liens a susţinut peste 200 de fermieri să obțină 150 de ferme și a strâns investiții de peste 50 de milioane de euro.

Un alt exemplu se referă la faptul că dintre 788.092 de persoane cu dizabilități din România, doar 27.469 au un loc de muncă. Ireneuzs Bialek, Ashoka Fellow din Polonia, este nevăzător de la 14 ani. Asta l-a motivat să lupte pentru a transforma politicile şi standardele pentru persoanele cu dizabilităţi în instituţiile de învăţământ și companiile din Polonia. Acum creează strategii pentru a schimba practicile de angajare ale persoanelor cu dizabilități.

42% dintre elevii români sunt analfabeți funcțional. Confruntată cu această problemă și multe altele chiar în centrul Dublinului, Fiona Collins, director al școlii St Francis CBS, a demonstrat că transformarea culturii învățării și a metodologiei educaționale poate da rezultate mult deasupra așteptărilor atunci când stimulăm reziliența emoțională, învățarea socială, rezolvarea problemelor și lucrul în echipă.

Primul Ashoka Fellow din Europa de Vest, Andreas Heinecke depășește barierele creând proiecte care să transpună oameni în lumi total diferite de a lor. De ce? Pentru a distruge prejudecățile și, mai mult de atât, pentru a le oferi oamenilor o altă perspectivă asupra barierelor de care suntem mai mult sau mai puțin conștienți. Cel mai cunoscut proiect al lui Andreas este „Dialogue in the Dark”, proiect unde participanții își redefinesc definiția cuvintelor „dizabilitate” și „abilitate”. Ideea a apărut atunci când Andreas a realizat că dizabilitatea cuiva este mai mult o problemă pentru oamenii din jurul lui, decât pentru el însuși. Experiența participanților începe odată ce ajung într-un spațiu cufundat în întuneric. Ei sunt mai departe ghidați de o persoană nevăzătoare. Proiectul este astfel un context în care cei ce trăiesc cu dizabilități se pot face remarcați tocmai pentru ca potențialii angajatori să observe ce valoare pot aduce. Și din acest punct de vedere, „Dialogue in the Dark” a fost un adevărat succes, 40% dintre oamenii care au făcut parte din proiect reușind să își găsească un loc de muncă în sectorul privat.

Citește și:

Cei mai activi inovatori sociali din România

Fiecare dintre noi poate fi un changemaker (I)
Inovația socială poate să schimbe destinul unei comunități (II)
Ce poate rezolva antreprenoriatul social în România (III)
Un agent al schimbării iese din rând și își creează propriul rând (IV)
Agentul schimbării este un fel de James Bond al vremurilor noastre (V)
Să fii un agent al schimbării se învață, se cultivă (VI)
Inovația socială în era AI (VII)
Changemakerii împărtășesc aceleași valori: solidaritate și binele comun (VIII)

Articol preluat din numărul 253/decembrie 2018 – ianuarie 2019 al Revistei CARIERE. Pentru detalii legate de abonare, click aici.