Secretele abilității de a inova

Starbucks, spre exemplu, este o companie în căutare permanentă de a oferi produse și servicii inovatoare clienților săi: de la mixul de produse care se schimbă în fiecare sezon la servicii noi, precum deschiderea unor localuri mai mici în anumite zone ale orașelor, – pentru a scădea timpul de așteptare – sau punerea la dispoziție de încărcătoare de telefon pentru clienții săi.

NEUROȘTIINȚA DIN SPATELE ABILITĂȚII DE A INOVA

Un studiu recent efectuat de Michigan State University a descoperit că participarea la activități muzicale, de artă și meșteșugărit în copilărie conduce la activități inovatoare la maturitate. Acesta nu este singurul studiu care a ajuns la acest rezultat. Există numeroase cercetări longitudinale care au văzut o corelație între cultivarea creativității în copilărie și abilitatea de a inova. Cercetătorii au observat că oamenii care au devenit antreprenori sau care au obținut brevete pentru produse sau servicii noi au avut de opt ori mai multă expunere la artă când erau copii față de restul oamenilor. Un exemplu este Steve Jobs, care în copilărie meșterea împreună cu tatăl său, dezasamblând și apoi reparând electronice, radio și televizoare. Tot din biografia sa știm că a renunțat la facultate după primele șase luni, urmând un curs de caligrafie, domeniu de care a rămas pasionat toată viața și care, se pare, a contribuit la crearea produselor Apple cu aspect estetic. Einstein a cântat la vioară toată copilăria lui.

Și exemplele pot continua. Astfel, creativitatea în copilărie pare să ducă la capacitatea inovatoare în business a adulților.
Până nu demult se credea că abilitatea de a inova și creativitatea sunt guvernate exclusiv de emisfera dreaptă a creierului. Însă descoperirile recente din neuroștiință arată că activitatea creatoare este rezultatul ambelor emisfere cerebrale, și al celei drepte – responsabilă de dimensiunea creatoare și de cea emoțională –, și al celei stângi – responsabilă cu logica. Astfel, când încercăm să găsim soluția la o problemă – momentul în care începe inovarea –, pornim de la analiza unei situații de fapt,
concentrându-ne pe faptele evidente și pe soluțiile familiare, pentru a vedea dacă avem deja un răspuns la problema noastră. Această activitate este specifică emisferei stângi. Dacă nu se găsește răspunsul, atunci se activează și emisfera dreaptă, cea a creativității, care scanează amintiri vechi posibil relevante. Astfel, o multitudine de informații vechi, stocate în memorie sunt acum oferite spre analiză emisferei stângi, care caută patternuri noi și semnificații alternative. Așa are loc procesul de inovare.
Creierul schimbă viteza necontenit, întrebând ambele emisfere, până apare ideea inovatoare. Unul dintre citatele celebre ale lui Einstein este legat de creativitate: „Pentru a stimula creativitatea, trebuie să ne dezvoltăm înclinarea către joacă, o particularitate a copiilor”. Iar Pablo Picasso spunea la rândul său că „fiecare copil este un artist, problema este cum să rămânem artiști când creștem mari”. Cu alte cuvinte, toți ne naștem cu această abilitate creatoare și se pare că undeva pe drumul dezvoltării noastre către maturitate o pierdem. O pierdem de multe ori, fiindcă ne e teamă să greșim. Iar școala este unul dintre locurile care le stopează copiilor creativitatea, fiindcă îi învață să gândească pe toți în șabloane. Temele, prin natura lor obligatorie, le concentrează copiilor atenția doar pe a executa ceva, de multe ori silit și fără plăcere, neexplorându-le creativitatea nativă.

Psihologul Stephanie Carlson spunea că până la vârsta de 8-9 ani, copiii își petrec două treimi din timp în lumea imaginației, iar la acea vârstă apare foarte acut teama că greșesc, școala fiind unul dintre locurile unde copiii sunt penalizați pentru greșeli. Uneori, și părinții le descurajează copiilor creativitatea atunci când le găsesc ei soluții la jocuri, când nu îi lasă să participe la întocmirea unui plan de weekend sau de vacanță sau când îi ceartă pentru greșeli neintenționate. „Dacă nu suntem pregătiți pentru a greși, atunci nu vom putea aduce lumii ceva original”, spunea expertul în creativitate Sir Ken Robinson. În acest fel, începem să evităm să gândim creativ, deoarece creativitatea presupune și riscul de a greși. Ceea ce în timp ne face să credem despre noi că „nu suntem creativi”. În schimb, ne dezvoltăm foarte mult abilitățile analitice și raționale, care ne ajută să diminuăm riscul de a comite erori. Cu alte cuvinte, ne bazăm mai mult pe comportamentele noastre executorii decât pe cele care implică imaginația.

DACĂ NU SUNTEM PERSOANE INOVATOARE, MAI SUNT ȘANSE SĂ NE DEZVOLTĂM CREATIVITATEA?

Da, chiar dacă din cauza educației primite în copilărie ne-am pierdut abilitățile inovatoare, datorită plasticității creierului – care presupune faptul că el poate forma sinapse noi la orice vârstă, deci că putem învăța deprinderi noi și că ne putem schimba –, noi putem reînvăța să fim creativi. Studiile asupra gemenilor identici separați la naștere indică faptul că abilitatea noastră de a gândi creativ este moștenită genetic în proporție de o treime. Așadar, două treimi din capacitatea creatoare vine din procesul de învățare – mai întâi din înțelegerea unui lucru, apoi exersarea și experimentarea lui, iar la urmă din dobândirea încrederii în capacitatea noastră de a crea ceva.

Un studiu desfășurat de Harvard Business Review pe o perioadă de șase ani – care a cercetat 25 de antreprenori inovativi, peste 3.000 de manageri din pozițiile de top și 500 de persoane care fie au creat noi produse, fie au pornit businessuri inovatoare – a ajuns la concluzia că oamenii cu inteligență inovatoare au cinci aptitudini importante, pe care le voi dezvolta mai jos: capacitatea de a pune întrebări, abilitatea de a observa, de a experimenta, networkingul și asocierea.
Astfel, pentru a ne redescoperi creativitatea, voi lua următorul exemplu. Să presupunem că am o săptămână la dispoziție să vin cu idei despre un nou business. Dacă aș merge pe vechea cărare bătătorită, m-aș retrage în camera mea și aș scrie timp de o săptămână tot ce îmi trece prin minte. Dacă însă ar fi să încerc să îmi reclădesc creativitatea, voi încerca să fac următoarele cinci lucruri:

– Să vorbesc despre ideea mea de a crea un nou business cu zece oameni, dintre care un inginer, un muzician, o mamă sau un tată care stau acasă și au grijă de copilul lor și cu un designer. Ei îmi vor da perspective diferite asupra produsului sau serviciului pe care mă gândesc să îl ofer pe piață – aceasta este asocierea mai multor aptitudini și talente ale oamenilor, capacitate pe care oamenii inovatori o au.
– Să vizitez două-trei start-up-uri pentru a observa ce fac (abilitatea de a observa).
– Experimentez cinci produse nou-apărute pe piață.
– Să arăt ideea produsului /prototipului unui număr de cinci oameni (networking).
– Mă întreb de cel puțin zece ori pe zi: „Cum ar fi să încerc ideea asta?” sau „De ce aș face lucrurile în felul acesta?”
Nu în ultimul rând, creativitatea ni se reaprinde atunci când dăm frâu liber imaginației… jucând jocuri de rol! Unele companii își încurajează angajații în activitățile de team building și leadership să își asume un rol al unei persoane cunoscute din orice domeniu (fie Michelle Obama, fie Pinocchio, fie Mahatma Ghandi) și să creeze un plan pe care l-ar putea gândi acea persoană. Jocurile de pretend-play activează emisfera dreaptă a creierului, făcând-o să lucreze concomitent cu cea stângă, ceea ce facilitează procesul de inovare!

Otilia Mantelers, expert în parenting, Pareting by Connection Instructor, trainer de Playful Parenting şi specialist în joaca terapeutică cu copiii de la 0 la 10 ani. De asemenea, Otilia este curator de conferinţe internaţionale de parenting şi de cuplu.

(acest articol a fost publicat in Revista CARIERE Nr. 232/noiembrie 2016. Pentru detalii legate de abonare, click aici)