Blocarea angajărilor în spitalele publice naște anormalități
Angajarea/contractarea asistenților medicali și a medicilor cu contract civil/PFI/PFA în unitățile sanitare publice afectează atât bugetul asigurărilor sociale de sănătate (prin diminuarea contribuțiilor la sănătate a celor care-și desfășoară activitatea în aceste condiții/a celor care-i contractează) cât și la bugetul asigurărilor sociale, afectând grav principiul solidarității sociale. Suplimentar, asistenții medicali și medicii angajați civil sunt lipsiți de protecția socială generată de calitatea de angajat. „Ne pronunțăm în mod categoric pentru susținerea muncii salariate în sistemul sanitar public, respingând formele de contractare civilă ce încalcă prevederile legale și interesele publice”, spune Rotila Viorel, presedintele Federatiei Solidaritatea Sanitara din Romania.
O altă situație anormală o constituie voluntariatul, care a atins și el cote alarmante. Cu o incidență mare mai ales în rândul asistenților medicali, voluntariatul arată disperarea unor absolvenți dispuși să lucreze chiar și ani de zile fără a fi plătiți, sperând ca în felul acesta să poată ocupa un post, sau cel puțin să dobândească experiența necesară pentru a putea pleca la munca în străinătate. Această formă de voluntariat indică unul din paradoxurile în care se zbate sistemul sanitar românesc: deși avem de un deficit sever de personal în sistemul sanitar public datorat migrației, porțile spitalelor sunt închise pentru noii absolvenți.
Blocarea angajărilor a condus, de asemenea, la „voluntariatul forțat”, care afectează toate categoriile de personal medical, cu un accent sever mai ales în cazul asistenților medicali. Concret, salariații ajung să lucreze numeroase ore suplimentare neplătite în fiecare lună, cumulând în ultimii ani chiar și câteva mii de asemenea ore. Situația este cu atât mai dramatică cu cât în multe cazuri salariații nici măcar nu sunt pontați pentru orele suplimentare efectuate, ajungând astfel niște „umbre” ce asigură funcționarea sistemului sanitar. Statutul lor de „umbre ale sistemului” este generat atât de volumul semnificativ al muncii nepontate și neplătite, cât și de încărcarea continuă cu sarcini de serviciu, ambele generând epuizare.
„Situația generează o continuă deteriorare a capacității unităților sanitare publice de a acorda servicii medicale, dublată de o creștere exponențială a unităților sanitare private. Din această perspectivă, împiedicarea funcționării normale a spitalelor publice pare a fi gândită în favoarea unităților sanitare private”, conchide Viorel.