Cum arată monedele euro ale Bulgariei și ce se întâmplă cu aderarea României
Bulgaria se află într-o etapă avansată de pregătire pentru aderarea la zona euro. Autoritățile bulgare au anunțat că data oficială a introducerii monedei unice va fi 1 ianuarie 2026. În acest sens, au fost inițiate evaluările de convergență solicitate de Comisia Europeană și Banca Centrală Europeană.
Adoptarea monedei euro nu este doar un pas economic, ci și un moment simbolic. Monedele euro care vor circula în Bulgaria vor reflecta elemente-cheie din patrimoniul național. Pe piesele de 1 și 2 euro vor apărea doi sfinți importanți: Sfântul Ivan Rilski și Sfântul Paisie de la Hilendar. Aceștia sunt recunoscuți pentru rolul lor în păstrarea identității culturale și spirituale bulgare.
Monedele de valori mai mici, de la 1 la 50 de eurocenți, vor reda imaginea Călărețului de la Madara. Acest basorelief din secolul al VIII-lea este inclus în patrimoniul UNESCO și reprezintă un simbol vechi al statalității bulgare. Pe toate monedele va fi inscripționat numele țării în alfabet chirilic – „БЪЛГАРИЯ” – precum și anul 2025, ca an al emiterii.
Reacții interne și nemulțumiri sociale
Cu toate că guvernul bulgar susține cu fermitate tranziția la euro, o parte a societății manifestă o opoziție puternică. În februarie 2025, în Sofia, mii de persoane au participat la un protest organizat de partidul naționalist „Renașterea”. Manifestația a degenerat în violențe în fața reprezentanței Uniunii Europene.
Protestatarii și-au exprimat îngrijorarea față de posibila pierdere a suveranității monetare. De asemenea, au avertizat asupra riscului de creștere a prețurilor, invocând experiența Croației, care a trecut la euro în 2023. În urma protestului, autoritățile au fost nevoite să adopte măsuri suplimentare de informare publică.
România: între intenții și realitate
România, în schimb, nu a stabilit încă o dată oficială pentru adoptarea monedei euro. Deși există scenarii optimiste care indică anul 2029, aceste estimări rămân incerte. Țara nu îndeplinește toate criteriile prevăzute în Tratatul de la Maastricht. Problemele cele mai importante rămân inflația, deficitul bugetar și stabilitatea ratelor dobânzilor.
Un raport publicat în iunie 2024 de Banca Centrală Europeană a confirmat că România este departe de respectarea standardelor europene. Printre obstacolele majore identificate se află și disfuncționalitățile administrative, lipsa de reforme structurale, corupția și capacitatea redusă de absorbție a fondurilor europene.
În acest context, România pare să piardă teren în fața vecinilor săi estici. Bulgaria a demonstrat o voință politică mai clară și un ritm de reformă mai coerent. Deși drumul către euro este unul complicat, experiența Bulgariei poate reprezenta un reper util și pentru București.
CITEȘTE ȘI: Bitcoin în rezervele naționale? Ce spun băncile centrale din Europa
„Planul de aderare la Zona Euro cuprinde ca orizont anul 2029. Îl menţinem. Ceea ce îmi doresc este să fie 2026. Pentru asta toţi trebuie să facem un efort, să facem reformele din PNRR şi să avem PNRR-ul îndeplinit 100%. Eu cred că România, dacă ar aplica acest Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă, şi ar avea o absorbţie mai rapidă de fonduri europene, în 2026 ar avea elemente de convergență reală, dar şi nominală, astfel încât să poată să înceapă să intre în anticamera Zonei Euro”, a afirmat Adrian Câciu, conform Agerpres.
El a subliniat că, din perspectiva convergenţei reale, se menţine orientarea de a adera la zona euro în anul 2029. „Din punctul meu de vedere, dacă Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă se va implementa în totalitatea sa, noi putem să grăbim această accedere mai devreme de 2029, pentru că vom avea şi criterii de convergenţă nominală îndeplinite, dar mai ales vom creşte partea de convergenţă reală în sensul de putere de cumpărare economică în primul rând, dar şi individuală, la un nivel rezonabil şi sustenabil pentru ceea ce înseamnă mediile europene. Provocările, să ştiţi că sunt, dar suntem mult mai stabili decât în martie anul trecut, când eram la câteva zile de la declanşarea conflictului – şi cvasi-totalitatea decizionalilor erau prudenţi în a aborda prezentul şi viitorul”, a adăugat Adrian Câciu.
Foto: Csankovszki Tibor