Fuga de școală. 18,5% dintre elevii români părăsesc prea devreme sistemul de educație

Potrivit documentului, consultat de Agerpres, până în 2020 se dorește ca doar 11,3% dintre elevi să mai părăsească timpuriu școala. Fenomenul este prezent îndeosebi în mediul rural, rata de abandon fiind de circa 1,5 ori mai mare în unitățile de învățământ secundar din mediul rural decât în cele din mediul urban. Iar în facultăți și școli post-liceale ajung mai puțin de un sfert dintre elevii din rural, potrivit INS.

Dacă tendința se menține, numărul elevilor ar putea scădea cu până la 40% în 2025 față de anul 2005.

Documentul atrage atenția asupra calităților care ar trebui să îmbrace reforma educației, niciodată dusă la bun sfârșit în ultimii 25 de ani: calitate, eficiență, echitate și relevanță.

Efectul pe termen mediu și lung: piața muncii suferă

Scăderea populației active (prin pensionare) și al numărului de studenți „au implicații imediate și pe termen lung asupra capitalului uman din România și agendei de promovare a ocupării forței de muncă și a creșterii economice”, se arată în strategie. Capitalul uman „este esențial pentru toate sectoarele de activitate, îndeosebi pentru sectoarele servicii și agricultură, care utilizează cea mai mare parte a forței de muncă”.

O soluție ar fi ca ponderea persoanelor cu vârste între 30 și 34 de ani absolvente de facultate să crească de la 23,8% (în trimestrul IV 2014) la 26,7%, în 2020.

De asemenea, procentul persoanelor cu vârste între 25 și 64 de ani care trebuie să adopte învățarea pe tot parcursul vieții trebuie să se mărească de aproximativ șase ori: de la 1,8% în 2013, la 10% în 2020.

Strategia Națională pentru Învățământul Terțiar 2015-2020 este un document lansat și aprobat de Guvern pe 15 iulie. De această strategie ar trebui să beneficieze aproximativ 625.000 de oameni, din două grupuri țintă: beneficiarii principali ai învățământului terțiar – studenți și elevi, inclusiv din grupuri dezavantajate sau subreprezentate, personalul din instituțiile de învățământ superior, participanții adulți în învățământul profesional și tehnic continuu –, precum și organizațiile și furnizorii de educație.

Pe termen mediu și lung, învățământul terțiar ar trebui să constituie motorul creșterii economice, să contribuie la creșterea productivității și să promoveze coeziunea socială, „punând astfel fundamentele unei economii bazate pe cunoaștere”, se arată în Strategie.

Documentul poate fi consultat pe site-ul Ministerului Educației.