Între stil de viață și comportament de consum: Potențialul României rurale

Cercetarea a fost realizată în perioada septembrie-octombrie 2017, pe un eșantion de 1.000 de locuitori din mediul rural din localități de peste 100.000 locuitori, situate la minim 20 kilometri de un oraș, potrivit Agerpres.

În studiul intitulat "Rural România" se observă și o tendință de convergență între valorile, stilul de viață și comportamentul de consum ale cumpărătorilor din mediul rural și urban, în special la tineri. Puși în contexte similare, cumpărătorii din urban și rural ar avea aceleași comportamente de consum, prin urmare o dezvoltare a retailului rural este o reală oportunitate.
Există puține informații statistice despre consumatorii din mediul rural, atât pentru că distanța crește costurile și durata unui astfel de studiu, cât și din cauza accentului pe care mediul de afaceri îl pune pe mediul urban.
Rezultatele studiului Nielsen "Rural România" arată, de asemenea, că o proporție semnificativă – 23%, din totalul vânzărilor de retail FMCG vin din mediul rural. Aceste vânzări se realizează preponderent prin canale de comerț tradițional, magazinele din rural reprezentând numeric mai mult de jumătate (circa 60%) din totalul retailului din România. Sub 10% din magazinele din rețele de tip modern sunt amplasate în rural.

Comerțul de tip tradițional

Consumatorii au profile în general similare cu cei din urban. Din cele cinci tipologii identificate, trei ar reprezenta un potențial real pentru comercianții din România, deoarece au un tipar complex de nevoi, un comportament de cumpărare și posibilități financiare comparabile cu cele din urban.

Majoritatea repondenților are ca principală sursa de venit salariul sau pensia, doar unul din cinci câștigându-și existența și din activități legate de agricultură. Peste 20% dintre ei au declarat că nu au folosit niciun fel de instrumente bancare pentru că fie nu le sunt necesare, fie nu le înțeleg utilitatea.
În ce privește obiceiurile de cumpărare, acestea sunt influențate de accesul la diferitele canale de comerț, ceea ce implicit determină și alegerea diferitelor categorii de produse sau branduri. De exemplu, peste 70% din repondenții care merg regulat la hipermarket au un automobil în gospodărie. Comerțul de tip tradițional, disponibil majorității populației, este canalul vizitat cu frecvența cea mai mare, considerentele de conveniență punându-și amprenta asupra alegerilor, așa cum se întâmplă și în mediul urban.
Printre categoriile cel mai frecvent cumpărate se regăsesc pâinea, țigările și berea, dar și apa sau guma de mestecat. Coșul de cumpărături este compus în proporție de 66% din produse alimentare. Prețul și experiența anterioară cu produsul sunt principalii factori de decizie în alegerea brandurilor cumpărate, iar tipurile preferate de promoții sunt discount-ul și gratuitățile. Penetrarea mărcilor private este destul de redusă (34%), în principal din cauza distanței față de comerțul modern, dar ele sunt apreciate pentru raportul bun calitate preț.
Potrivit cercetării, cum 70% dintre repondenți au declarat că le place să meargă la cumpărături, accesul la o gamă mai variată de categorii și mărci în comerțul tradițional, precum și extinderea comerțului modern înspre cumpărătorii din mediul rural este un scenariu care merită explorat.