Piata muncii in Regiunea de Dezvoltare Bucuresti – Ilfov Structura si tendinte Sinteza Raportului de Cercetare Decembrie 2003 Evaluarea opiniilor tinerilor cu privire la conditiile de exercitare a ocupatiilor

Elemente ale tranzitiei
tinerilor de la scoala la munca

Cercetarea si-a propus determinarea directiilor de orientare profesionala, in functie de disfunctionalitatile ivite pe traseul de la scoala, la piata muncii. Cercetarea a fost realizata in zona Bucuresti si Judetul Ilfov si s-a adresat unor tineri care au terminat scoala (liceul, facultatea) in ultimii 2 ani si care practica sau au practicat o meserie sau se afla in cautarea unui loc de munca.

Instrumentul de cercetare utilizat a fost un chestionar cu urmatoarele dimensiuni: traiectoria individuala a tinerilor; strategia adoptata pentru obtinerea unui loc de munca; modul in care tinerii percep ca au fost pregatiti prin formele de invatamant pe care le-au absolvit; existenta/inexistenta proiectelor de viata ale tinerilor; opinii privind continutul si rolul orientarii profesionale.

De-standardizarea tranzitiei

In societatile moderne, tranzitia tinerilor catre statutul de adult in general si catre intrarea pe piata muncii in particular si-a pierdut natura lineara. Daca in urma cu cateva decenii, biografiile standard ale indivizilor erau puternic previzibile, in prezent se caracterizeaza prin oscilatii “sus-jos” sau “du-te-vino”. Noile biografii, in societatile moderne, sunt tot mai puternic afectate de alegere si risc. Oamenii in general si tinerii in particular sunt tot mai obligati sa aleaga si sa-si planifice cariera si viata. Ei trebuie sa ia diferite decizii in favoarea sau impotriva anumitor traiectorii de educatie sau de formare, a unor slujbe mai mult sau mai putin flexibile, a mobilitatii profesionale – migrarea din localitatea de domiciliu catre o alta, unde li se ofera mai bune perspective profesionale etc.

Este interesant ca aceasta noua situatie este semnalata atat in societatile occidentale, cat si in societatile postcomuniste, aflate in tranzitie.

In Romania, in ultimii 3 ani, participarea tinerilor la activitatile economice a prezentat caracteristici de vulnerabilitate si de marginalizare exprimate printr-o mobilitate haotica si o pondere mare a tinerilor ce exercita profesii neincluse in nomenclatorul de profesii (ceea ce indica un deficit legislativ), favorizand ocupatiile temporare, munca la negru, formarea unei piete a muncii subterane etc.

Traiectoria individuala

In functie de comportamentul tinerilor pe piata muncii, situatiile identificate au fost: de independenta si mobilitate – tineri ce si-au luat soarta in maini si care s-au angajat inca din perioada scolii, ocupand 2-3 locuri de munca si schimbandu-si statutul profesional;
situatii liniare: tineri care s-au angajat imediat dupa ce au terminat o forma de invatamant; situatii vulnerabile: tineri care au reusit sa se angajeze dupa o
perioada de la terminarea scolii (intre 1 luna si 12 luni), dar au un comportament static, au ramas in acelasi loc de munca si au aceeasi ocupatie; situatii de esec de integrare pe piata muncii: tineri care au incercat sa se angajeze dar nu au reusit; nu au avut si nu au loc de munca,
au statut de someri.

a. Relatia dintre locul de munca si domeniul de
calificare/specializare

Cercetarile intreprinse au confirmat ipotezele noastre, demonstrand ca si in Romania linearitatea tranzitiei este pe cale de a disparea. Se impun tot mai mult modelele nelineare, flexibile, implicand atat oportunitati de optiune, cat si permanentul risc al esecului.

Din investigatiile realizate a rezultat ca tinerii cred ca munca este un mijloc de a castiga un venit, desi nu intotdeauna cineva poate sa obtina prin munca ceea ce isi doreste, mai important pentru succesul in cariera fiind oportunitatile care apar. Factorii care asigura succesul sunt pe de o parte suportul moral si financiar oferit de persoane sau institutii (familie, scoala, ONG-uri) si pe de alta parte increderea in propriile forte, cunoasterea propriilor interese si obiective.

Tinerii cred ca oportunitatile de angajare sunt discriminatorii in functie de sex. Cu totii considera scoala ca un factor de succes, dar apreciaza ca invatamantul formal nu ofera informatiile necesare accesului pe piata muncii. O pregatire necorespunzatoare conduce la intampinarea unor dificultati in obtinerea unui loc de munca bun. Ei sugereaza ca o solutie in rezolvarea acestei probleme sistemul de odinioara al repartitiilor.

Un alt obstacol mentionat de tineri este cel legat de cerintele privind experienta in munca, precum si lipsa de seriozitate din partea angajatorilor.

Tinerii reclama si lipsa informatiilor despre piata muncii. Pentru toti respondentii informatia inseamna sansa.

Majoritatea tinerilor intervievati lucreaza in domenii diferite de cele in care s-au specializat/calificat in scoala sau numai partial legate de calificarile dobandite in ultima forma de invatamant absolvita.

b. Formarea profesionala

Majoritatea tinerilor percep formarea profesionala ca fiind defici-
tara sau partial adecvata cerintelor pietei muncii. Cu toate acestea, foarte putini doresc dobandirea unor competente suplimentare care sa-i ajute sa faca fata cerintelor pietei muncii; dintre competentele mentionate de ei: operare calculator, limbi straine, cosmetica, contabilitate.

Suntem in fata unui deficit de informare privind rolul competentelor suplimentare in pregatirea flexibila pentru cerintele pietei fortei de munca, atat ca ocupatii, cat si ca domenii de activitate, care nu poate fi rezolvata decat printr-o orientare vocationala adecvata.

c. Strategii adoptate pentru ocuparea unui loc de munca

Pentru obtinerea unui loc de munca, cei mai multi tineri declara ca au apelat/ apeleaza la relatii, cunostinte (37 din 48); din ei, 20 numai la relatii/cunostinte, 11 la relatii/cunostinte si servicii specializate sau oferte de presa, 6 adopta o strategie mai variata apeland la sistemul de relatii/cunostinte, cat si la serviciile specializate, la anunturile din presa sau contacteaza direct firmele interesate de angajari. Alti tineri (9) adopta tot o strategie simpla (din ei, 5 au urmarit anunturile din presa, unul a urmat un curs de specializare, unul si-a depus dosarul la somaj, unul si-a depus dosarul la inspectorat, iar unul a gasit intamplator locul de munca). 2 tineri din 48 si-au deschis propria afacere in urma esecurilor in a obtine un loc de munca. Din punct de vedere comportamental, pe piata muncii numai 8 tineri din 48 au avut un comportament activ (contactare firme, demararea propriei afaceri etc.), restul de 40 adoptand un comportament pasiv.

d. Proiectele de viata
ale tinerilor

In legatura cu acest aspect, se poate spune ca majoritatea tinerilor nu au clar stabilit un proiect de viata.

• numai un sfert dintre cei intervievati au un proiect de viata (doresc sa se califice in alt domeniu sau o specializare suplimentara pentru a dobandi mobilitate pe piata muncii si isi cunosc competentele);
• cea mai mare parte au proiecte de viata vag conturate (fie doresc o specializare suplimentara, dar nu doresc sa se califice intr-un alt domeniu, fie doresc o calificare intr-un alt domeniu, dar nu doresc specializari suplimentare) sau limitate (legate de urmarea unei forme de invatamant superioare celei absolvite);
• restul de 25% sunt rigizi, nu au nici un proiect de viata.

CONCLUZII

Tinerii – absolventi ai unei forme
de invatamant in ultimii 2 ani

• Majoritatea percep formarea profesionala dobandita in scoala ca deficitara sau partial adecvata cerintelor
  pietei muncii.
• Foarte putini doresc insa dobandirea unor competente suplimentare, care sa-i ajute sa faca fata cerintelor pietei muncii.
• Cei mai multi nu-si cunosc competentele si abilitatile pentru a lucra in domenii corespunzatoare aptitudinilor sau de interes pentru angajatori.
• Foarte putini au proiecte de viata; doresc calificari suplimentare pentru a avea mobilitate pe piata muncii sau specializari suplimentare pentru a avea acces la un loc de munca corespunzator aspiratiilor.
• In relatie cu piata muncii au comportamente variate: unii sunt statici – au avut sau au un singur loc de munca; altii sunt mobili – au schimbat mai multe locuri de munca, de cele mai multe ori schimband si ocupatia; altii sunt in situatie de esec de integrare – inca nu au avut acces la un loc de munca.

Sistemul educational – situatia in ultimii 3 ani, in Bucuresti si judetul Ilfov

• Are o contributie diminuata la formarea profesionala a populatiei.
• Se adapteaza lent la cerintele pietei muncii.
• Cererea de invatamant a scazut, populatia scolara este in reducere.
• Caracteristici ale invatamantului superior: evolutie ascendenta a numarului de absolventi, centrat pe inva-tamantul universitar, tehnic si
  economic. Se inregistreaza o reducere sis-tematica a invatamantului juridic
  si medical.

Piata muncii – angajatorii

• Pun accent pe calitatile personale ale candidatilor.
• Manifesta lipsa unei strategii coerente in domeniul resurselor umane.
• Acorda importanta recomandarilor personale in vederea angajarii.
• Acorda importanta experientei.
• Reclama lipsa anumitor calificari pe piata muncii si nevoia consilierii si orientarii profesionale.