România riscă să nu atingă ținta de deficit bugetar de 7% din PIB | RAPORT

România ar putea rata obiectivul asumat pentru deficitul bugetar de 7% din PIB în 2025, iar ținta realistă se apropie mai degrabă de 7,5%-8%, potrivit celui mai recent raport publicat de UniCredit Bank. În contextul actual, specialiștii băncii subliniază importanța accelerării absorbției fondurilor europene, considerate esențiale pentru susținerea economiei.

„Absorbția fondurilor UE trebuie să devină o prioritate în perioada următoare, fiind una dintre puținele surse de creștere disponibile pentru România. Chiar dacă negocierile politice s-au finalizat și noul guvern condus de Ilie Bolojan a fost instalat, măsurile anunțate până acum doar limitează adâncirea deficitului, fără să îl reducă efectiv“, arată raportul UniCredit.

Deficitul bugetar al României a ajuns la 3,39% din PIB la sfârșitul lunii mai, echivalentul a 64,2 miliarde lei, în creștere față de aceeași perioadă din 2024, când era de 3,41% din PIB, dar la un volum mai mic, de 60,1 miliarde lei. Comparativ cu anul trecut, veniturile statului au crescut cu 13,6%, iar cheltuielile cu 12,2%, însă ponderea acestora în PIB continuă să pună presiune pe buget.

Veniturile fiscale cresc, dar cheltuielile inflexibile limitează spațiul bugetar

Cele mai mari creșteri de venituri au venit din impozitul pe venit și accize, în special după majorările aplicate produselor din tutun și energie. În același timp, contribuțiile la asigurările sociale și fondurile UE, inclusiv PNRR, au adus sume suplimentare la buget.

Pe partea de cheltuieli, însă, cele mai mari presiuni vin din creșterea asistenței sociale, majorarea cheltuielilor de personal și, mai ales, din costurile tot mai ridicate cu dobânzile pentru datoria publică. Aceste categorii sunt dificil de ajustat pe termen scurt și limitează capacitatea guvernului de reducere a deficitului prin tăieri de cheltuieli.

Investițiile publice rămân modeste: cheltuielile de capital au crescut marginal, cu doar 1,2%, în timp ce sumele pentru proiectele finanțate prin PNRR și alte fonduri europene au înregistrat creșteri mai consistente, semn că absorbția fondurilor externe devine un factor critic pentru economia României.

Cererea de valută a crescut în mai pe fondul incertitudinii politice

Raportul UniCredit mai semnalează o schimbare importantă în comportamentul de economisire și creditare, atât la nivelul populației, cât și al companiilor. În luna mai, împrumuturile neguvernamentale au crescut cu 1,5% față de luna aprilie, ritm susținut în special de creșterea creditelor în valută.

Creșterea anuală a împrumuturilor a accelerat la 9,7%, cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani. Creditele de consum continuă să crească rapid (+15,2% anual), iar cele ipotecare au înregistrat o ușoară accelerare.

Pe de altă parte, economisirea în lei a început să scadă semnificativ. Depozitele în RON ale populației s-au redus cu 2,9% față de luna aprilie, în timp ce depozitele în valută au crescut spectaculos, cu 8% într-o singură lună. Companiile au urmat un trend similar, au redus depozitele în lei și au crescut rapid economisirea în valută (+11,6% față de luna aprilie).

Această migrare masivă către valută este alimentată de incertitudinile politice și temerile legate de o posibilă depreciere a leului, mai ales în contextul alegerilor prezidențiale din toamnă.

Scade ritmul de economisire al companiilor

Un alt semnal de avertizare este scăderea abruptă a ritmului de economisire al companiilor, de la 8,3% în mai 2024 la doar 2,2% în mai 2025. Deși depozitele în valută au crescut rapid, diminuarea depozitelor în lei afectează lichiditatea internă și poate pune presiune pe finanțarea locală.

CITEȘTE ȘI: Angajările devin tot mai lente și mai costisitoare, arată un nou raport. Care sunt cauzele

Foto: ID 18000881 ©Viorel Dudau | Dreamstime.com