Românii, între modele și valori personale: Cât de curajoși suntem?

Pentru mai mult de jumătate dintre români (60%) curajul se numără printre cele mai importante valori personale. Cei mai mulți dintre ei îl asociază cu onestitatea și puterea de a spune ce gândești. 5 din 10 români conștientizează cât de important este să ai curaj atunci când ajungi în momente dificile și tot atâția consideră că dacă ar ieși mai des din zona lor de confort, ar reuși să fie mai fericiți…

„Curajul nu este pentru români ceva de fală: doar 9% îl asociază cu recunoașterea socială și 13% cu adrenalina sporturilor extreme. În schimb, să spui ce gândești, să-ți aperi drepturile cu orice preț, ba chiar – atenție! – să lupți pentru îmbunătățirea unui sistem, asta da, pentru asta îți trebuie curaj! Curajul de a fi tu însuți, de a fi un om dintr-o bucată, cum se spune. În ultimă instanță, curajul de a te lupta cu viața, când și cât e nevoie. Curaj cotidian, nici festiv, nici combatant. Nimic extraordinar, deci. Mai degrabă ceva temeinic”, spune Prof. Univ. Dr. Vintilă Mihăilescu, antropolog.

Neînfricații ardeleni

Jumătate dintre români se consideră curajoși, arată un studiu realizat în luna iunie a.c., la inițiativa Piraeus Bank România (prin platforma iVox, în perioada 1-9 iunie 2017, pe un eșantion reprezentativ de 2357 de respondenți).

Studiul, care reproduce, din punct de vedere al principalelor caracteristici, structura socio-demografică a populației utilizatorilor de Internet din România, cu vârsta peste 18 ani, din mediul urban, este și susținut de Fundația Friends For Friends. Pentru șase din zece respondenți, curajul este una dintre cele mai importante valori personale, 20% dintre ei gândindu-se zilnic la cum își pot depăși temerile.

Patru din zece respondenți sunt de părere că românii sunt curajoși în mare sau foarte mare măsură, ei percepându-i pe ardeleni ca fiind cei mai neînfricați (26,59%), urmați de moldoveni (17,21%) și de munteni (13,59%). La polul opus, dobrogenii, bănățenii și cei din Crișana sunt percepuți drept cei cu cele mai puține fapte de vitejie.

De asemenea, aproape jumătate dintre români consideră că persoanele apropiate lor (familie, prieteni) sunt curajoase. Atunci când vine vorba despre exemple concrete, doar 19% dintre ei își amintesc să fi săvârșit o faptă de curaj în ultima săptămână și 13% dintre ei în ultima lună, ei asociind curajul mai mult cu o stare de spirit decât cu o dimensiune pragmatică. Una dintre posibilele explicații ale acestei situații, potrivit analiștilor, ar putea fi faptul că pentru români curajul stă, mai degrabă, în lucrurile mărunte, ei asociindu-l cu onestitatea, puterea de a spune lucrurilor pe nume și de a ieși din zona de confort.

Peste jumătate dintre respondenți sunt de părere că a fi curajos înseamnă a spune ce gândești și tot atâția apreciază abilitatea de a-ți apăra drepturile cu orice preț. Mai puțin de doi din zece români asociază curajul cu meseriile riscante sau cu sporturile extreme.

10 personalități

Atunci când vine vorba despre modelele de curaj pe care le admiră, românii menționează în top zece personalități sportive, dar și istorice sau politice. Nadia Comăneci, Gheorghe Hagi, Simona Halep sau Regele Mihai sunt printre cele mai amintite nume în acest sens, în studiul menționat.

„Surprinzător sau nu, românii nu par să se bată cu pumnul în piept în ceea ce privește propriul curaj: unul din trei recunoaște că nu este curajos, nici el, nici apropiații lui, iar cu toții consideră că aproape jumătate din români nu sunt nici ei prea curajoși. Căci, se pare, curajul nu este pentru români ceva de fală: doar 9% îl asociază cu recunoașterea socială și 13% cu adrenalina sporturilor extreme.

În schimb, să spui ce gândești, să-ți aperi drepturile cu orice preț, ba chiar – atenție! – să lupți pentru îmbunătățirea unui sistem, asta da, pentru asta îți trebuie curaj! Curajul de a fi tu însuți, de a fi un om dintr-o bucată, cum se spune. În ultimă instanță, curajul de a te lupta cu viața, când și cât e nevoie. Curaj cotidian, nici festiv, nici combatant. Nimic extraordinar, deci. Mai degrabă ceva temeinic”, a mai declarat Prof. Univ. Dr. Vintilă Mihăilescu, antropolog.

"Ne bucurăm să aflăm că ipotezele noastre de lucru sunt acum confirmate și de acest studiu. Faptul că românul înțelege să fie curajos într-un sens imediat, al vieții sale de zi cu zi, asociind curajul cu ieșirea din zona de confort și onestitatea – și nu, de pildă, cu aventuri extreme, este și demonstrația pe care noi încercăm să o facem la Fundația Friends for Friends. Să schimbi perspectiva este primul pas spre creativitate cu valoare practică, spre inovație, tema noastra de lucru în raport cu România încă din 2009.", a declarat Sorin Trâncă, Fondatorul Fundației Friends For Friends.

Încrederea în propria persoană, liniștea sufletească și contribuția la dezvoltarea personală sunt printre cele mai des amintite motivații ale românilor pentru a fi curajoși, familia și atingerea unor obiective reprezentând principalele aspecte care le dau putere în depășirea temerilor. Jumătate dintre persoanele chestionate își doresc să iasă mai des din zona de confort, patru din zece să aibă curajul de a face ceea ce simt și trei din zece și-ar dori să ia mai des inițiativa sau să găsească soluții mai creative la problemele de zi cu zi.

Familia reprezintă pentru mai mult de 40% dintre români cel mai important sprijin, doar 5% dintre aceștia apelând în momentele dificile la un specialist (coach, psiholog), la cărți sau platforme de specialitate, și 33% reușind să se mobilizeze singuri. O parte dintre datele acestui studiu pot fi accesate vizitând platforma România Curajoasă, un demers unic în România de a centraliza, pe regiuni, informații și povești de curaj din întreaga țară.