Românii stau cel mai prost din UE în ceea ce priveşte competenţele de bază

De asemenea, statisticile arată că doi din zece elevi nu termină zece clase, că suntem pe locul trei în Uniunea Europeană în privința abandonului școlar şi pe ultima poziţie când vine vorba de investiţia în educaţie.

Iată radiografia învăţământului romănesc realizată de Comisia Europeană:

– România aplică un curriculum depăşit; există planuri ca dascălii să predea după o programă modernă.
– România stă cel mai prost dintre statele membre UE când vine vorba de competenţele de bază în matematică, ştiinţe şi citire; motivele ţin de factori educaţionali şi de inegalitatea socială.
– Accesul la educaţia de calitate e o provocare pentru elevii din zona rurală şi pentru cei de etnie rromă.
– Finanţarea sistemului de învăţământ este la un nivel redus.
– Rata de abandon şcolar este mare, iar acest lucru are consecinţe asupra pieţei muncii şi creşterii economice.
– Se observă o îmbunătăţire a ratei de angajare pentru românii cu studii superioare.
– Se fac eforturi pentru introducerea invăţământului în sistem dual.
– Românii nu prea îşi doresc să devină profesori, aşa că cererea e mai mare decât oferta.

CITEŞTE ŞI:

• Homeschooling în România. Soluție reală sau extravaganță de moment?

• Românii care renunță la joburile din corporații ca să fie profesori în comunități defavorizate

Florian Colceag, expert internațional în educaţia copiilor și a excelenței, susţine că una dintre soluţii este să se dea Legea Educaţiei în elaborare colectivului elaborat de Academia Română, să nu mai stea la ministe, care e incapabil să facă o schimbare.

"La Academia Română încă sunt minţi luminate, am lucrat cu ei în elaborarea programului „România educată”. Acolo sunt încă specialişti, oameni de calitate, cu ochii înainte şi capul pe umeri, care nu se uită înapoi la şpagă sau afaceri. După elaborarea proiectului de lege, acesta trebuie propagat de presă în mediul părinților şi al profesorilor. Ei trebuie să decidă, nu Parlamentul, nu politicul. Aici e nevoie de referendum naţional organizat de presă. În economiile care funcţionează, în sistemele de educaţie care funcţionează există mereu un for de specialişti, experţi care nu se schimbă, rămâne stabil, indiferent de sistem", a spus Florin Colceag într-un interviu acordat de curând Revistei CARIERE.

Oana Moraru, managerul Centrului Educaţional Helikon, fondatoarea platformei educaţionale "Vocea Părinţilor", mentor şi publicist educaţional, formator şi consultant educaţional, propune trei paşi: să definim o viziune, să reorganizăm conținuturile și să reformăm profesorii.

"Am putea spune, cu fals oprimism, că există deja pârghii disciplinare și destulă supunere funcționărească în sistem – pe canalele cărora putem transmite lucruri bune, scenarii noi de lecție și recomandări metodice proaspete. Numai că însăși această frică pe verticală a paralizat inițiativa, creativitatea și reflexul de a ne măsura autentic impactul. Fără reformă administrativă, cele 3 puncte de mai sus, oricât de bine concepute și așternute pe hârtie, nu se vor întâmpla niciodată în clasă, pentru copil", a precizat de curând Oana Moraru pentru Revista CARIERE.

Inegalitatea, o mare problemă a sistemului educaţional din UE

Un capitol semnificativ al studiului realizat de Comisia Europeană este dedicat inegalităţilor, în special între domeniul rural şi urban. Din această cauză, prea mulți locuitori ai Bătrânului Continent sunt încă privați de șansa de a profita la maximum de viețile lor.

"Inegalitățile reprezintă, de asemenea, o amenințare la adresa coeziunii sociale, a creșterii economice și a prosperității pe termen lung. În plus, de prea multe ori, sistemele noastre de învățământ perpetuează inegalitățile, atunci când nu se ocupă de persoanele provenite din medii mai sărace și atunci când situația socială a părinților determină rezultatele școlare și propagă de la o generație la alta sărăcia și șansele mai mici pe piața forței de muncă.

Trebuie intensificate eforturile pentru a depăși aceste inegalități. Sistemele de învățământ au de jucat un rol important în construirea unei societăți mai echitabile, care să ofere șanse egale tuturor”, spune comisarul european Tibor Navracsics.

De obicei, studiile te ajută să ai o viaţp mai bună

Nivelul de studii este important în determinarea rezultatelor sociale. Persoanele care au doar studii de bază au de aproape trei ori mai multe șanse să trăiască în sărăcie sau în condiții de excluziune socială decât cele cu studii superioare.

Cele mai recente date analizate de Monitorul Educației și Formării arată de asemenea că, în 2016, doar 44% dintre tinerii europeni cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani care au absolvit o formă de învățământ secundar inferior au fost angajați. În general, în rândul populației cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani, rata șomajului este, de asemenea, mult mai ridicată pentru persoanele cu un nivel de studii de bază decât în cazul persoanelor cu studii superioare (16,6%, față de 5,1%).

În același timp, statutul socio-economic determină rezultatele elevilor: nu mai puțin de 33,8% din elevii care provin din mediile socio-economice cele mai defavorizate au rezultate slabe, în comparație cu doar 7,6% dintre elevii cu o situație mai bună.

Cele mai vulnerabile grupuri

Persoanele născute în afara UE sunt deosebit de vulnerabile, potrivit analizei citate. Acest grup este adesea expus la numeroase riscuri și dezavantaje, cum ar fi părinții săraci sau cu un nivel scăzut de calificare, care nu vorbesc acasă limba locală, au acces la mai puține resurse culturale sau suferă din cauza izolării și a unor rețele sociale reduse în țara de imigrație.

Tinerii din familii de migranți sunt expuși unui risc mai mare de rezultate școlare slabe și de abandon școlar prematur. În 2016, 33,9 % dintre persoanele din grupa de vârstă 30-34 de ani care locuiesc în UE, dar sunt născute în afara Uniunii, erau slab calificate (absolvenți de învățământ secundar inferior sau mai puțin), comparativ cu doar 14,8 % dintre colegii lor născuți în UE.