Va fi sau nu va fi o nouă criză financiară în 2018? Răspunde europarlamentarul Theodor Stolojan

Nu există dezechilibrele care au fost în 2008

Pornind de la evidența unui an 2017 care seamănă destul de bine cu ce s-a întâmplat în 2008 și care ar putea fi un preambul la o nouă criză financiară, domnul Theodor Stolojan ne asigură că „sistemul va plesni puțin la inflație, dar nu grav. Nu există dezechilibrele care au fost în 2008, nici pe deficitul bugetar, nici pe deficitul de cont curent în relațiile externe. Sunt dezechilibre, unele sunt în creștere, unele s-ar putea să fie ascunse, în special la bugete. La buget, poți să amâni niște plăți, poți să mai faci niște investiții, deci poți „să coafezi” puțin situația, cu consecințe minime. Pe fond, dezechilibrele sunt mai mici, deci pot fi gestionate, iar o economie care crește cu 5-6% poate calibra mai bine aceste decalaje. Poți să mai tai de undeva ca să pui altundeva”, ne asigură fostul prim ministru, care la 74 de ani își păstrează același spirit tranșant cu care descrie realitatea economică, doar că acum cu mai multă detașare.

Cash flow-ul este esențial în calibrarea oricărei situații de criză

„Parametrul de bază cu care putem flexa aceste situații neprevăzute este cash flow-ul – acesta trebuie făcut pe câteva luni înainte pentru a fi mereu acoperiți și a nu fi surprinși. Cei mai mulți dau faliment nu pentru că ar fi insolvabili, ci pentru că nu au lichidități în momentul respectiv”, spune europarlamentarul Stolojan.

E nevoie de un curs valutar susținut de competitivitate

Banca Națională poate face multe lucruri, dar nu-și poate permite un singur lucru: să consume rezerva. În rest, dacă e un cutremur, dacă a înghețat Marea Neagră și nu pot să fac export pe mare, poate să mă ajute ca investitor, știind că după o lună sau două își revine la normal. Dar nu poate să consume rezerva, susținând un curs care nu mai e susținut de competitivitate. Problema competitivității în România e distorsionată de intrările de fonduri de la românii care lucrează în străinătate și din fonduri europene.

Cursul leului depinde până la urmă de cerere și ofertă. Cum românii trimit în același ritm valută, cu un curs mereu fluctuant, iar fondurile europene deocamdată sunt în inerția de dinainte, nu e același lucru.

În ceea ce privește posibila suspendare a fondurilor europene de către Comisia Europeană din cauza ratei scăzute de absorbție, este vorba de acele precondiții care au fost enunțate în 2012, pentru intervalul 2014-2020. Și care au fost enunțate la modul „dacă vreți să folosiți fondurile în 2014-2020, v-ați angajat la următoarele precondiții: strategie pe energie, strategie pe sănătate, pe educație, achiziții etc. Se pare că unele au fost îndeplinite, altele 4-5 nu.Termenul final era finalul lui 2016. Amânat și acesta. Dacă nu le îndeplinesc, pe zonele respective, s-ar putea suspenda derulararea fondurilor. Din păcate, una dintre precondiții se referă la achiziții, iar acest proces e orizontal și ne afectează pe toți”, explică Theodor Stolojan.

România văzută de pe bicicletă

Una peste alta, felul în care Theodor Stolojan vede România de la distanța București – Bruxelles este unul încurajator. „Progresul în România e oricum evident, dar este lent și e păcat că nu știm să folosim avantajele apartenenței la Uniunea Europeană. De pildă, există 5 miliarde alocate pentru capitalul uman, resursă insuficient folosită, doar 7%! Și nu vorbesc de bani, ci de contractare”, afirmă europarlamentarul român.

„De câte ori vin în România, iau bicicleta și merg prin București. Mă uimește cât de mult se construiește, industria imobiliarelor e impecabilă în România”, afirmă zâmbind fostul premier.

Cât despre cum va fi anul 2018 în România, Theodor Stolojan împărtășește optimist, cu un umor pe care nu i-l știam. „Foarte bun. Eu, ca pensionar, nu mai plătesc decât 10% pentru ce depășește 2000 de lei, ca beneficiar de dividende nu plătesc decât 5%, deși se promisese 0% inițial, pe câștigul de capital din păcate vom plăti 10%, mai bine decât 16%, deci mă simt bine”, încheie Theodor Stolojan la finalul întâlnirii cu delegația INACO.

Acest interviu a fost posibil datorită INACO, Inițiativa pentru Competitivitate, o entitate nonguvernamentală la care sunt afiliată voluntar, formată din profesioniști reprezentativi pentru diverse domenii și care militează pentru crearea unui grup de lucru independent, numit Consiliul Național pentru Competitivitate și Productivitate. La sfârștitul lunii noiembrie, echipa INACO s-a deplasat la Parlamentul European din Bruxelles, într-o misiune economică, un adevărat tur de forță în contactul cu instituțiile europene.