Valorile si comportamentul romanesc

Acest proiect reprezinta o noua etapa in incercarea de a intelege diferentele si similitudinile dintre valorile si comportamentul romanesc si cel al altor natiuni si o modalitate de a oferi explicatii pentru comportamentul si preferintele romanilor.

Studiul a fost realizat de organizatia Gallup Romania, cu sprijinul generos al lui Geert Jan Hofstede.

Cele cinci dimensiuni culturale

In anii '60-70, profesorul Geert Hofstede de la Universitatea din Maastricht a realizat o cercetare asupra diferentelor de valori intre angajatii firmei IBM din peste 40 de tari si a ajuns la concluzia ca fiecare natiune poate fi descrisa din perspectiva locului pe care il ocupa pe o scala de la 0 la 100 fata de:

• Indexul distantei fata de putere – PDI – (Modul de perceptie al inegalitatii sociale, al puterii si al autoritatii si modul de relationare cu autoritatea);
• Individualism – IDV – (Modul de relationare intre indivizi si grupuri);
• Masculinitate – MAS – (Implicatiile sociale si emotionale ale faptului de a fi nascut de sex masculin sau feminin);
• Indexul de evitare a incertitudinii – UAI – (Modalitati de a face fata incertitudinilor si situatiilor ambigue, controlul agresiunii si exprimarea emotiilor);
• Orientare pe termen lung – LTO – (Orientarea catre viitor, spre deosebire de orientarea catre trecut si prezent).

Intentia initiala a lui Hofstede a fost de a intelege de ce unele organizatii IBM din tari diferite erau mai productive decat altele, desi aveau o cultura organizationala similara si foloseau aceleasi tehnici de recrutare, care ar fi putut induce comportamente similare.

Concluzia lui Hofstede a fost ca angajatii din organizatii isi vor insusi “practicile” locale sau straine pe care le indica organizatia, dar isi vor pastra “valorile” culturii din care provin si care ii caracterizeaza.

Implicatii ale dimensiunilor
culturale

Pozitia relativa a unei tari pe scala de la 0 (scazut) la 100 (inalt) din cele cinci puncte de vedere este un bun predictor al comportamentului si normelor sociale, de familie si educatie, comportamentului la locul de munca, organizarea statala, culoarea politica si ideile. In cadrul acestui studiu, ne intereseaza in principal implicatiile acestor dimensiuni asupra comportamentului de la locul de munca si, in consecinta, cele mai aplicabile teorii de management si management al resurselor umane in diferite culturi.
Indexul distantei fata de putere poate functiona ca un barometru al nivelului de coruptie pe care il favorizeaza o anumita cultura. Indexul de individualism este direct proportional cu PIB-ul pe cap de locuitor: cu cat PIB-ul creste, cu atat creste nivelul de individualism. Indexul de evitare a incertitudinii semnalizeaza gradul de toleranta fata de minoritati, deschiderea spre noile tehnologii si cantitatea de timp petrecuta pentru planificare strategica in organizatii. Orientarea pe termen lung sau scurt pot indica nivelul de economii al oamenilor din cultura respectiva si nivelul de investitii in valori imobiliare.

Rezultatele studiului din 2005
pentru Romania, pe scurt

Cercetarea a demonstrat ca Romania are valori similare cu alte tari balcanice, si anume: distanta mare fata de autoritate, colectivism ridicat, feminitate, grad ridicat de evitare a incertitudinilor si orientare pe termen scurt.

Putem concluziona ca Romania, asemenea celorlalte tari din Balcani (Bulgaria, Grecia, Serbia, Macedonia, Albania), se afla la polul opus tarilor anglo-saxone, din care imprumuta toate practicile manageriale si de management al resurselor umane. Vom analiza gradul de succes al acestor practici pentru viitorul organizatiilor romanesti.

Datele unei astfel de cercetari sunt interpretabile astfel, din punctul de vedere al scalei de la 0 la 100: intre 0 si 40 – nivel scazut, intre 40 si 60 – nivel mediu, peste 60 – nivel ridicat.

Geert Hofstede a estimat pentru Romania niveluri foarte ridicate pentru indicii reprezentand distanta fata de putere (90) si evitare a incertitudinii (90), nivel scazut pentru indicele reprezentand individualismul, adica un grad ridicat de colectivism (30) si un grad moderat de masculinitate (42). Desi nu a oferit o estimare pentru orientarea pe termen lung, putem prespune ca si Romania are, ca si toate tarile din Europa, o orientare pe termen scurt.

Complexul puterii

Indexul distantei fata de putere a rezultat surprinzator de scazut. Specialistii de la Interact considera ca nivelul PDI este in realitate foarte inalt, cel putin 70. Romanii, in general, prefera sa nu intervina in exercitiul autoritatii si sa se supuna ordinelor date de sus. Prin acest comportament, romanii semnalizeaza nevoia de centralizare in luarea deciziilor, nevoia de a avea lideri autoritari si dorinta de a urma regulile stabilite de astfel de lideri.

O alta interpretare a unui index ridicat indica preferinta angajatilor pentru o relatie apropiata cu un singur sef, pentru a obtine protectia acestuia si pentru a evita asumarea responsabilitatii unor pareri contrare. Personalul din organizatii cu astfel de culturi nu exprima pareri contrare fata de superior si primeste ordine pe care le executa fara sa discute.

In concluzie, in timp ce comportamentul populatiei demonstreaza o distanta mare fata de autoritate, preferinta se indreapta spre un stil de conducere participativ si cooperant.
Diferenta observabila dintre nivelul dorit si nivelul demonstrat prin comportament ne-a dus la concluzia existentei unui complex de autoritate, care poate explica refuzul cu obstinatie si nedeclarat al majoritatii romanilor de a respecta legile si autoritatea si, in acelasi timp, cererea expresa de legi si reguli. Aceasta diferenta poate explica si alte paradoxuri, cum ar fi preferinta pentru a lucra intr-un mediu anglo-american, cu stil de conducere participativ, prin distanta mica fata de autoritate, precum si comportamentul pro-american al generatiilor trecute.

Indexul de evitare a incertitudinii in Romania

Romania a inregistrat un nivel ridicat de evitare a incertitudinii – 61 – care demonstreaza ca populatia are un grad ridicat de anxietate in privinta viitorului si prefera siguranta zilei de astazi incertitudinii zilei de maine: “Nu da vrabia din mana pe cioara de pe gard”. O astfel de societate nu poate planifica strategic pe termen mai lung, pentru ca privirea in viitor ii declanseaza mecanisme defensive.

Unii romani au dificultati in a face fata unor situatii ambigue si opiniilor contrare ale altora. Daca luam in consideratie si gradul scazut de individualism, membrii societatii nu pot tolera opinii minoritare. In general, oamenii din astfel de culturi se simt mai confortabil in situatii de consens general. In timpuri care genereaza anxietate, cum sunt alegerile, amenintari contra securitatii si sigurantei, sau in fata necesitatii de a accepta ceva nou, “strain”, cum este tehnologia avansata sau existenta unui partid minoritar, populatia reactioneaza negativ si emotional si se opune acceptarii.

Nivelul ridicat de anxietate are impact si asupra structurii organizationale. Actiunile preferate sunt cele care rezolva situatia ambigua de astazi, “quick fixes”, fara a avea in vedere impactul lor asupra zilei de maine. Nivelul de anxietate favorizeaza impulsul de moment, graba si exprimarea emotiei negative fara control.

(Partea a doua a studiului realizat de Interact va fi publicata in numarul viitor)