Civic Technology: Când tehnologia ajută la rezolvarea problemelor sociale
Civic technology – sau civic tech, mai pe scurt, ori tehnologia civică – este un domeniu care a luat avânt de ceva vreme. Practic, tehnologia este pusă în slujba binelui, adică foloseşti soluţii IT pentru a rezolva problemele sociale. Revista CARIERE a stat de vorbă cu Olivia Vereha, Co-founder / Chief Operations & Communications Officer la Code for Romania, pentru a înţelege mai bine acest domeniu.
“O definiție cu care cei mai mulţi sunt de acord este aceea care spune că Civic Tech = orice tehnologie care este folosită pentru binele cetățenilor, care nu poate fi folosită în scop negativ, care rezolvă problemele comunităților în care este utilizată și care vine în sprijinul transparenței și a datelor deschise. Cu alte cuvinte, civic technology este formată din acele soluții software (și hardware) care rezolvă probleme sociale“, explică Olivia.
Trebuie să reţinem că este o ramură de sine stătătoare a domeniului IT, în lume existând atât organizații non-profit de civic tech, cât și companii de civic tech. Mai există și o altă ramificație – zona de gov tech, despre care puteţi citi în cele ce urmează.
Civic technology şi gov tech
Există câteva diferențe foarte clare între civic tech și gov tech, dar asta nu înseamnă că cele două nu se suprapun în anumite puncte sau că nu fac pereche bună în alte cazuri.
Iată cum explică Olivia:
- civic tech pune cetățeanul în mijlocul oricărei acțiuni pe care o întreprinde. Scopul grupurilor din domeniu este să identifice problemele comunităților și să găsească cea mai bună soluție digitală pentru acestea.
- gov tech se concentrează pe eficientizarea instituțiilor și pe rezolvarea problemelor cu care aceștia se confruntă.
“Confuzia, îmi imaginez, că se naște din ideea că orice instituție care funcționează mai eficient este un plus pentru cetățenii pe care îi deservește și așa este. Dar organizațiile care se ocupă doar de gov tech, nu au deloc activitate în zona pur civică și nu adresează probleme care nu au de a face cu o instituție publică“, spune Olivia.
Să luăm câteva exemple. O aplicație care centralizează toate nevoile de ajutor apărute în urmă unui dezastru natural este civic technology și ea poate să existe și fără cooperarea cu o instituție publică. O aplicație care digitalizează procesul intern de colectare și deschidere a datelor unui recensământ este gov tech. O aplicație care ajută comunicarea securizată dintre victimele abuzului domestic și ONG-uri este civic technology. O aplicație de vizualizare de date pentru ANAF este gov tech. Unele organizații lucrează în ambele sectoare cum este și cazul Code for România, sunt organizații care se concentrează doar pe unul dintre ele ş.a.m.d.
Oamenii din spatele codului
Contrar aşteptărilor, oamenii pe care îi găsești în organizațiile de civic tech din întreaga lume nu sunt doar developeri, adică dezvoltatori de software. În general, percepția asupra unui grup care are, de exemplu “Code for” în titlu, cum este cazul majorității grupurilor parte din rețeaua Code for All, este că acel grup este format exclusiv din ingineri software care dezvoltă aplicații pro-bono. Este o percepție greșită, spune Olivia.
“Pentru a putea livra aplicații civice ai nevoie de oameni de research, de user experience designers, de experți în securitate și infrastructură, de oameni de marketing și de comunicare, de oameni de community management la fel ca în orice companie. Un produs software trece prin nenumărate etape de la incubarea unei nevoi identificate în comunitate până la dezvoltarea, lansarea și comunicarea acesteia“, spune Olivia.
Ca formă de organizare, grupurile de civic tech diferă de la țară la țară și cel mai des depinde de contextul fiecăruia dintre ele.
“În cazul nostru, Code for România lucrează cu o echipă de bază de 20 de oameni și cu o comunitate de câteva sute de voluntari, în regim pro bono atât cu societatea civilă cât și cu instituțiile statului, pe baza unor flow-uri clare și a unor metodologii de lucru. În cazul Africii de Sud, OpenUp este un grup de câțiva oameni, structurați ca un start-up care lucrează project-based fără a face apel la voluntari. În Mexic, comunitatea de voluntari se activează ad-hoc, în funcție de fiecare proiect și de specificul lui. În alte țări, modul de organizare e diferit.
Din punctul de vedere al finanțării proiectelor de civic technology, și aici există nenumărate modele – fundraising, crowdfunding, CSR, granturi, activitate comercială secundară, iar unele organizații de civic tech sunt la rândul lor finanțatori pentru alte proiecte. Există și divizii de civic technology în companiile mari. Microsoft de exemplu are ceea ce se numește Civic Technology Engagement Group în care lucrează cu parteneri la nivel local sau național în SUA pentru a susține comunitățile și instituțiile să se folosească de tehnologie pentru a schimba lucrurile bine în societate și pentru a le ajuta să inoveze”, spune Olivia.
Importanţa şi scopul final al proiectelor de civic technology
Avem nevoie de civic tech pentru că este important și sănătos pentru o societate să beneficieze de soluții tehnice construite având că scop doar beneficiul cetățeanului, explică Olivia: “Indiferent de cât de bine rezolva o problema un instrument digital anume, cât timp acesta este construit că să aducă și un profit, el nu mai poate fi 100% civic, ci deservește și un scop de business. Ceea ce nu este deloc greșit, dar este un aspect de care trebuie să fim conștienți. Scopul proiectelor de civic tech trebuie să fie să ajute cetățeanul și să rezolve problema corectă. Se întâmplă des să vedem aplicații foarte bune, funcționale și user-friendly, dar care nu rezolva o problema reală, sau nu o rezolva în totalitate. Ni s-a întâmplat de foarte multe ori să ni se semnaleze o nevoie care, în urmă researchului, să fie invalidată“.
Avantajul proiectelor de civic tech este că sunt extrem de măsurabile când vine vorba de impact. Un exemplu din portofoliul Code 4 Romania este Monitorizare Vot, aplicație pe care o pot folosi observatorii acreditați în secțiile de votare pentru a raporta neregulile care au loc în acestea.
“Pentru prima dată în istoria României, observarea alegerilor nu s-a mai făcut exclusiv cu pixul pe hârtie, ci digital. Pentru prima dată datele au fost colectate în timp real și s-a putut vedea care este situația în secțiile de votare fără să fie nevoie de telefoane și de resurse umane suplimentare. Mai mult, Monitorizare Vot este una dintre cele trei aplicații din lume de monitorizare a alegerilor. În prezent ea este replicată pentru a fi folosită în Polonia, Moldova și alte state din lume“, spune Olivia.
De altfel, merită menţionat şi proiectul redirecționează.ro care digitalizează (în măsură în care legea o permite) procesul de depunere a formularului 230. În 48 de ore de la lansare 500 de ONG-uri din România s-au înscris în platforma. Organizații care colectau acest formular doar în persoană până acum au avut la dispoziție o pagină web unde au putut să colecteze de oriunde din țară aceste formulare fără să cheltuiască timp și resurse. S-au completat și descărcat mii de formulare în mai puțîn de 30 de zile, iar platforma a fost vizitată de peste 50.000 de persoane.
Un alt exemplu de problema comunitară rezolvată vine de la OK Lab Stuttgart, unde un grup de oameni au descoperit că dacă vor să afle informații despre gradul de poluare al aerului din oraș trebuie să aștepte șase luni să primească informația de la stațiile oficiale de măsurare a calității aerului. Așadar, au început să lucreze la o soluție și așa s-au născut senzorii de 30 de dolari care măsoară aerul din vecinătatea ta, în timp real.
“Construit din componente cumpărate de la magazinele de electronice, oricine poate să își construiască propriu senzor acasă și să îl monteze în afară locuinței și automat datele despre calitatea aerului sunt stocate și afișate pe un website care centralizează date din întreagă lume. După o perioada de un an, datele colectate cu primii senzori de acești tip au fost comparate cu datele stocate de stațiile oficiale și s-a dovedit că măsurătorile corespund.
În prezent, sunt state în lume care nu beneficiază de stații oficiale dar care cu ajutorul acestor senzori au reușit să colecteze primele informații despre cât de poluat este aerul din orașul lor. Aceste date, disponibile tuturor vin în sprijinul activiștilor care militează pentru implementarea de soluții pentru reducerea gradului de poluare, dar ajută și cetățenii care pot lua decizii conștiente cu privire la propriile eforturi de a avea un oraș mai curat și mai sănătos pentru ei și copiii lor“, adaugă Olivia.