Roboţii ajută la crearea locurilor de muncă, la creşterea salariilor şi a productivităţii – Care e situaţia în România

Automatizarea şi robotizarea activităţilor din industrie şi alte sectoare de activitate stimulează apariţia locurilor de muncă şi creşterea salariilor, arată un studiu al Centrului European pentru Cercetare Economică (ZEW). Studiul dă ca exemplu Germania, unde la începutul acestui an se înregistrează cea mai scăzută rată a şomajului din istorie şi cel mai mare număr de roboţi: 309 la 10.000 de lucrători, potrivit datelor citate de News.ro.

Angajările au crescut cu 1% în Germania datorită procesului de automatizare, iar tendinţa va continua până în 2021 cu o creştere de aproape 2%, relevă studiul ZEW, citat de Federaţia Internaţională pentru Robotică.

Potrivit acestuia, productivitatea muncitorilor a crescut cu circa 15% după introducerea noilor soluţii robotice.

Studiul ZEW arată şi că automatizarea şi digitalizarea companiilor nu provoacă reduceri de personal, ci lipsa de competitivitate a acestora, care le sileşte să reducă costurile pe seama angajaţilor.

”În plus, cererea de specialişti pentru operarea roboţilor aduce cu sine creşterea salariilor operatorilor”, se arată în studiu.

Evoluţiile din Europa de Est copiază modelul ţărilor dezvoltate, ţările din regiune au rate ale şomajului foarte mici, iar producţia industrială creşte de la an la an.

La numărul de roboţi instalaţi raportat la 10.000 de angajaţi, Slovacia şi Slovenia stau mai bine decât media globală, de 74 de roboţi la 10.000 de angajaţi, cu peste 130 de unităţi, potrivit studiului. În plus, Cehia are o densitate de 100 de roboti la 10.000 de lucrători, în timp ce Ungaria are 60, iar Polonia 30 de unităţi la 10.000 de lucrători.

”România are încă o densitate scăzută, de 15 de roboţi la 10.000 de angajaţi şi are nevoie în următorii ani de peste 10.000 de roboţi pentru a rămâne competitivă în regiune”, potrivit estimărilor Universal Robots.

Situaţia din România: Provocări şi soluţii

Ideea este că noua revoluţie industrială va fi benefică pentru cei care dețin competențele necesare și căutate, ridicând însă probleme pentru cei ce au competențe depășite sau disponibile pe scară largă, în contextul în care automatizarea va influența nu atât dispariția anumitor joburi, cât schimbarea conținutului de activități și competențe necesare pentru acestea.

Cel puţin aşa reiese dintr-un studiu ManpowerGroup.

Transformarea digitală a companiilor va avea un ușor impact negativ pe termen scurt
81% dintre angajatorii români consideră că robotizarea va menține sau va crește dimensiunea forței de muncă, aliniindu-se la tendința mondială, potrivit căreia 86% dintre angajatori prevăd că o să-și sporească sau păstreze numărul de angajați ca rezultat al automatizării, arată studiul Revoluția Competențelor 2.0, realizat de ManpowerGroup.

Totuși, 17% dintre angajatorii români consideră că automatizarea îi va determina să-și scadă numărul total de angajați în următorii doi – trei ani, față de doar 10% la nivel global, și doar 14% consideră că-și vor mări numărul de angajați în urma robotizării, față de 20% la nivel global, impactul net per ansamblu fiind unul ușor negativ.

Automatizarea va avea un efect diferențiat asupra diverselor funcțiuni și departamente din organizații. Din punct de vedere al rolurilor, cele mai vulnerabile la automatizare vor fi cele care vizează activități de rutină, sau cu valoare adăugată redusă pentru clienții companiei.

Ce abilități prețuiesc angajatorii români

În ansamblu, angajatorii români prețuiesc cel mai mult colaborarea, organizarea muncii și soluționarea problemelor, peste 4 din 5 menționând importanța acestor abilități, pe care le consideră însă destul de rar întâlnite printre candidați, cele mai dificil de găsit fiind organizarea muncii (43%), comunicarea (42%) și soluționarea problemelor (40%), se mai arată în studiul Manpower Group.

Există și unele diferențe între funcțiuni, atât în ceea ce privește topul abilităților necesare, cât și al celor mai greu de găsit. Astfel, 93% dintre angajatorii din IT care preconizează creșteri ale forței de muncă spun că pentru ei cea mai valoroasă abilitate este comunicarea, la egalitate cu organizarea muncii și colaborarea. În schimb, comunicarea este deopotrivă și abilitatea pe care o găsesc cu cea mai mare greutate la candidații pentru posturile vacante.

Trebuie să pornim de la educaţie

Când vine vorba de roboţi la locul de muncă, Corina Neagu, fondator al DARE DEVELOPMENT, trainer şi HR Consultant, susţine că lupta între oameni şi maşinării pe joburi reprezintă o falsă problemă.

Ea crede că este vorba despre adaptare, despre crearea unei noi strategii de învățare, de a experimenta în colaborare cu alte țări ce presupune efectiv lucrul împreună cu roboții, despre a înțelege beneficiile, pentru că toată lumea se sperie că roboții vor înlocui oamenii.

"Sperietura" înlocuirii oamenilor cu robţii la serviciu e doar parțial fundamentată, căci se vor crea joburi noi. Numai că trebuie să fim pregătiți pentru ele.

În opinia sa, este nevoie de o reformă la nivel național în sensul în care autoritățile să conștientizeze nevoia și cerințele și să se adapteze secolului în care trăim, astfel încât tinerii să aibă posibilitatea să învețe în concordanță cu cerințele viitorului, profesorii să fie pregătiți pentru a face față provocărilor tehnologiei și a avalanșei de informații astfel încât să îndrume cât mai pertinent și responsabil noile generații, angajatorii și angajații să treacă printr-un proces de reînvățare, reprofilare, adaptare la noile cerințe și noile tehnologii. Este un efort comun care necesită timp, răbdare, oameni cu experiență și investiții majore.

"Cred că trebuie să privim automatizarea ca pe o provocare de a ne ridică standardele, de a învață lucruri noi, de a deveni mai flexibili, de a adaugă abilități și competențe noi celor deja dobândite, de a ne reorienta în carieră și chiar de a ne regăsi echilibrul într-un nouă oportunitate profesională. Indiferent de ce decizie luăm, tehnologia ne ajunge și ne atinge și trebuie să fim pregătiți pentru schimbare", a precizat de curând Corina Neagu pentru Revista CARIERE.