Ce e oraşul, dacă nu oamenii din el? Cum se poate transforma urbea noastră cea de toate zilele. Expertiza franceză

Și iarăși deloc întâmplător l-a menționat pe Shakespeare ("Quelle est la ville, mais les gens?") François Coste. Lucrările lui Shakespeare au inspirat printre multe altele, fondarea unor cluburi, spectacole comunitare, festivaluri, înfiinţarea unor librării…Cu alte cuvinte au inspirat progresul. În zilele noastre însă, mai ales în urbea noastră cea de toate zilele – metaforic vorbind și făcând referire la o “urbe universală“ inspirația e problematică, dar nu imposibilă! Conferința menționată axându-se atât pe realitatea că omenirea a ajuns la limită cu resursele, în special apa și energia, pe întrebarea “Ce e de făcut?“ și pe posibila rezolvare: Smart cities!

Lucrurile dezvolate inteligent

Un oras "smart" fiind un oraș care folosește tehnologia modernă pentru a fluidiza traficul, a îmbunătăți transportul public, relația cetățenilor cu autoritatea, nivelul de trai, sistemul de sănătate și educație și pentru a reduce poluarea si consumul de energie. Lucrurile dezvoltate inteligent pot îmbunătăţi viaţa locuitorilor din marile oraşe.

Oraşele smart din Europa sunt cele care au servicii publice de calitate, un nivel de confort ridicat şi un consum redus al resurselor. Totul se bazează pe “algoritmi”, care chiar dacă “la ei”sunt în faza de testare-aplicare, la noi nu sunt aproape deloc. Totuși, ar trebui să ne gândim, sau măcar să…cădem pe gânduri că orașele viitorului trebuie concepute ca hub-uri de creștere și inovație.
Conferința menționată a facilitat schimbul de idei și experiențe franco-române în domeniul de dezvoltare urbană durabilă, precum și expunerea și găsirea de soluții la problematici de gestiune urbană ale orașelor din România. Un lucru important de altfel, deoarece la modul general, CCIFER exprimă o poziție comună a societăților membre și a investitorilor francezi în România în dialogul cu autoritățile publice. O comunitate de afaceri fondată pe savoir-faire-ul francez,
Pentru o dezvoltare urbană sustenabilă, o strategie integrată este necesară. “Un oraș durabil trebuie să realizeze un echilibru satisfăcător între trei dimensiuni de performanță, esențiale comunității locale : socială, de mediu și mai ales economică. Un oraș competitiv este un oraș care poate răspunde nevoilor cetățenilor și care ține cont de aceste trei dimensiuni”, a mai subliniat François Coste.

Oamenii își doresc lucruri simple

Organizată în continuarea demersului inițiat de Cartea Albă a Construcțiilor (2016), conferința a reunit autorități locale și centrale, asociații specializate, și companii, care au nevoie să lucreze împreună pentru dezvoltarea orașelor în care se află.
Intervenientii internaționali și naționali prezenți la eveniment au oferit soluții concrete decidenților locali, plecând de la domenii în care expertiza franceză excelează : soluții digitale, smart cities și eco-cartiere, mijloace de transport în comun și vehicule electrice, clădirile și materialele inteligențe, tranziția energetică.

Orașele viitorului trebuie concepute ca hub-uri de creștere și inovație. Prin această abordare holistică de proiectare a orașelor se pot face progrese semnificative în îmbunătățirea creșterii economice pe termen lung, crearea de noi locuri de muncă, calitatea vieții și a mediului.
Astfel, aflăm de la Anne Charreyron Perchet (MEEM/ Comisariatul General de Dezvoltare Durabilă, Responsabil de misiunea strategică “Oraș durabil”, Franța) că ecomobilitatea se află în inima concepției unui nou cartier și că, inovația tehnologică și socială sunt “intențiile smart“ ale orașului Lyon, spre exemplu și că Franța se confruntă cu probleme sociale, mai ales la periferia cartierelor francize “și recunoaștem necesitatea mediatorilor sociali“. De la Isabelle Scuiller (Director, Asociația Bordeaux Metro Pulse, Franța) aflăm că există 135.000 de deplasări de persoane de gestionat, pe zi, în orașul Bordeaux și că același are ambiții mare și cea de a figura în topul orașelor business-family.
Nu în ultimul rând, de la Tatian Diaconu (care a locuit mai mult timp în Franța și de cinci s-a întors în România), CEO Immochan România, aflăm că “oportunitatea este să ne întoarcem în România și să construim smart cities! În primul rând pentru mine smart înseamnă să construiești pentru oameni. Și ați fi uimiți să aflați cî oamenii își doresc, de fapt, lucruri simple! Smart este o atitudine. Restul sunt detalii“.

Având în vedere complexitatea, larghețea și… intensitatea conferinței, sunt greu de cuprins toate ideile, temele, prezentările vorbitorilor, cum de asemenea este greu de emis o concluzie “din afară”. Paneluri interesante, un eveniment interactiv, o vitrină pentru prezentarea tehnologiilor de ultimă oră și a soluțiilor reale de dezvoltare a orașului, “un market place” de proiecte și soluții de dezvoltare urbană și nu în ultimul rând o bună ocazie pentru networking.

“Bucureștiul este ca un organism“ a spus la un moment dat viceprimarul Capitalei, Michaela Tomnița Florescu, prezentă la eveniment. “Bucureștiul este, de fapt, o ciudțenie simpatică“, a mai subliniat, mai în glumă, mai în serios. Adăugând că “municipiul București urmează un model de dezvoltare economic-social, care trebuie să respecte noile cerințe formulate de modelul dezvoltării urbane”. În Europa, motoarele dezvoltării oraşelor inteligente sunt autorităţile locale, respectiv centrale, locuitorii şi companiile care operează în zona de tehnologie. La noi, de ce să nu recunoaștem, mai trebuie lucrat la capitolul „motoare”, așa cum au demonstrat-o câteva dintre întrebările venite din public, cum ar fi cea cât de smart poate fi zona bucureșteană Pipera. Adică deloc. De fapt, din București ar trebui salvat de viziunile urbanistice fără noimă și, de ce nu, ar trebui salvat de el însuși! Viaţa într-un oraş cu o densitate mare de locuitori şi maşini, cu numeroase instituţii şi centre comerciale, cum e şi cazul marilor oraşe din România, este presărată cu numeroase frustrări pentru locuitori, frustrări care vin dintr-o organizare şi funcţionare depăşită de vremuri, dar care ar putea fi îmbunătăţită cu ajutorul tehnologiilor moderne.

„Acolo unde ești se află lumea întreagă”. În loc de Epilog

Construirea unui oraş modern din perspectivă urbanistică în Bucureşti a reprezentat o prioritate pentru "intelighenţia" secolului al XIX-lea şi…tehnicienii secolului următor. Procesul fiind încadrat de la bun început curentului de integrare europeană. Astfel, procesul de modernizare a Bucureştilor a început în secolul al XIX-lea, cunoscute fiind în acest sens ideile edilitar-urbanistice ale lui Pake Protopopescu, şi a fost continuat în prima parte a secolului XX.

Confruntarea dintre vechi şi nou, dintre moravuri și moduri de viață a bântuit dintotdeauna orașul nostrum Capitală. “Lupta” dintre boemul “de mahala” și cel de “mic Paris” s-a purtat dintotdeauna. Cu timpul și din păcate, totul s-a transformat într-un îndelung “concubinaj”între lux şi mizerie, între balcanic şi European. Diplomatul și scriitorul francez Paul Morand (n. 13 martie 1888, Paris – d. 24 iulie 1976, Paris) spunea că ’’Bucureștiul te poate învăța adaptarea la orice, chiar și la imposibil, iar România este o țară a evenimentelor tragice unde totul se sfârșește comic”…
Există o speranță și menționăm la final, ca într-un bildungsroman, tot din introducerea lui François Coste: “Orașele din România pot fi invidiate de orașele din Franța: au o climă mai bună, mai multe locuri de muncă și, nu în ultimul rând, atrag mai repede fonduri europene “.

Să nu omitem că voinţa Uniunii Europene este aceea de a susţine proiectele de tip Smart City datorită numeroaselor avantaje pe care acestea le conferă oraşelor europene. La ora actuală, proiectele de tip Smart City se află la început de drum în majoritatea ţărilor europene. Acestea fie sunt în lucru, fie se află într-o perioadă de testare.
Și, de asemenea, să nu omitem că „Acolo unde ești se află lumea întreagă” – William Shakespeare…