Ce face cărturarul în biblioteca sa

Aceasta declara Umberto Eco într-un interviu din anul 2011. Istoria culturală e tributară, în bună parte, istoriilor personale ale cărturarilor în raport cu „habitatul” lor, natural sau dobîndit – biblioteca şi cabinetul de lucru.
Desfăşurată sub deviza “Cărturarul în biblioteca sa”, cea de-a XIX-a ediţie a Zilelor Bibliotecii Naţionale (8-9 decembrie 2016) a inclus secţiunile: „Carte sau Luminăˮ: 300 de ani de la moartea Sfîntului Ierarh Martir Antim Ivireanul; „Jurnal de savant”: starea activităţii ştiinţifice şi de cercetare româneşti contemporane; Intermezzo: Cititori, obiceiuri şi habitate de lectură. O încercare antropologică; Cămara cărturarului: destine ale unor biblioteci şi arhive de cărturari.

Ediţia din acest an a Zilelor Bibliotecii Naţionale a încercat un demers antropologic privitor la relaţia dintre cărturar (în ipostazele sale de intelectual, cercetător, autor, consumator şi utilizator lucid şi responsabil de carte) şi bibliotecă, fie ea personală sau publică, tradiţională sau „mutată în virtual”.
De-a lungul desfășurării acestui s-au “scotocit” cămările cărturăreşti ale unor personalităţi precum episcopul Batthyány Ignàc – de la a cărui naştere se împlinesc 275 de ani, Virgil Cândea, Dan Sluşanschi, Neagu Djuvara şi Mihai Şora. De asemenea, a fost analizată „starea” activităţii ştiinţifice româneşti contemporane şi dependenţa sa de spaţiul documentar al bibliotecii.